Vicepremierul Daniel Suciu, ministru al Dezvoltării Regionale, s-a aflat, astăzi, într-o scurtă vizită prin Bacău, cu scopul de a verifica stadiul unor lucrări importante care se derulează la două mari obiective ale municipiului – „Rezerva de apă” și „Spitalul vechi”. Demnitarul a fost însoțit, în periplul său, de europarlamentarul Dragoș Benea, deputatul Lucian Șova, alături de reprezentanți ai administrației județene și ai celei locale. Prima oprire a fost făcută la șantierul din zona Selgros, unde se execută lucrări incluse în proiectul guvernamental „Rezerva de apă a Municipiului Bacău”.
„Nu întâmplător ne aflăm aici, pe șantierul «Rezervei de apă», una dintre cele mai importante lucrări ale orașului, iar domnul vicepremier este, într-un fel sau altul, garantul faptului că această lucrare se va finaliza, deoarece linia de finanțare a fost asigurată. O lucrare de 9 kilometri, cu zone de captare din Gherăiești și Mărgineni, care duc apa la rezervoarele de la Barați și, apoi, prin cădere gravitațională, ajunge la locuitorii municipiului Bacău”, a fost cuvântul de început al primarului Bacăului, Cosmin Necula.
De altfel, în prezent, în proiectul „Rezerva de apă”, se acționează pe două direcții principale, și anume, pe de o parte, asigurarea sursei de rezervă a municipiului, destinată utilizării în cazul unor evenimente neprevăzute la conducta de aducțiune, iar pe de alta, reabilitarea tronsonului Stejaru – Barați a conductei de aducțiune.
„Sursa de rezervă este compusă din două proiecte complementare. Unul este rezerva de apă, de care a vorbit domnul primar, și care este, practic, o conductă care face legătura între sursa subterană de apă de la stația de pompare Gherăiești și stația de tratare Barați. Celălalt este stația de demanganizare care, practic, activează o serie de fronturi de captare din Gherăiești, care au o încărcare mare de mangan. Or, prin utilizarea acestei stații, apa devine potabilă și, astfel, poate fi distribuită, prin stația de tratare Barați, către populație”, a explicat Nina Chiper, directorul general al Companiei Regionale de Apă Bacău (CRAB).
Lucrările de la stația de demanganizare au o valoare de circa 7 milioane de euro, bani ce vor veni din surse europene (POIM – Programul Operațional Infrastructură Mare). Însă, pentru a se urgenta lucrările, administrația CRAB a solicitat bani de la Consiliul Județean Bacău și Primăria Bacău (acționari ai companiei de apă), care, printr-o asociere, au asigurat susa de finanțare a stației de demanganizare. Astfel, cu finanțarea de 95 la sută venită de la CJ și cea de 5 la sută, de la Primărie, s-a reușit demararea procedurii de licitație, în prezent fiind în faza de evaluare a ofertelor, ceea ce înseamnă că, în circa trei săptămâni, se va putea afla câștigătorul licitației.
„Sunt două investiții care, însumate, ajung la circa 13 milioane de euro, cu fonduri de la Consiliul Județean, ulterior de la UE, și fonduri de la Guvernul României. Așadar, este o investiție guvernamentală, finanțată prin PNDL, primii pași făcându-se în 2017. Subliniez că Guvernul nu a pus niciodată sub semnul întrebării finanțarea unui astfel de obiectiv de importanță majoră”, a punctat Dragoș Benea.
De altfel, este demn de reținut faptul că investiția de la rezerva de apă a Bacăului, derulată prin atât de hulitul program PNDL, se numără printre cele peste 13.000 de șantiere din toată țara, care, împreună, au o valoare cumulată de 10 miliarde de euro. Vestea bună este că acest program va avea, în curând, și o a treia etapă.
„Nu avem în țară foarte multe investiții care să fie în jur de 26 de milioane de lei, dar aceasta din Bacău a fost necesară pentru că știți cu toții, ceea ce știam și noi, despre problemele cu apa de aici. Îi asigur pe cei care lucrează că avem fondurile necesare. Guvernul este un bun platnic. Însă, vreau să am garanția că perioada pe care au estimat-o, respectiv iunie 2020, o vor și respecta. Adică, exact cum noi plătim facturile, aceeași seriozitate o vrem și de la constructor, mai ales că este o lucrare așteptată de băcăuani și nu numai”, a declarat vicepremierul Daniel Suciu.
Cel mai mare buget de investiții în Sănătate, din ultimii 30 de ani
A doua oprire a delegației a fost la Spitalul Județean Bacău, unde a fost verificat stadiul la care au ajuns lucrările de modenizare a clădirilor vechi ale unității spitalicești. Proiectul, cu o valoare de șase milioane de euro, este finanțat, în principal, de Compania Națională de Investiții (CNI). „În mai 2017, se inaugurează secția de radioterapie, obținem promisiunea de la domnul președinte de atunci Liviu Dragnea că vom primi finanțarea pentru reabilitarea corpului vechi de clădire de la Spitalul Județean, în decembrie 2018 s-a semnat contractul de execuție, pe 1 mai 2019, trebuia să înceapă lucrările, dar au demarat în urmă cu două săptămâni. Se lucrează la un șantier față de care am, în continuare, emoții, nu sunt atât de optimist ca alții. Dar, sper ca, în doi-trei ani, acest obiectiv să fie finalizat, investiție, repet, guvernamentală”, a declarat europarlamentarul Dragoș Benea.
Clădirea „Spitalului vechi”, prima care a devenit unitate spitalicească după ce aceasta a fost donată, pe la 1800, de spătarul Cristea, se află în plin proces de reabilitare. În prezent, au fost relocate secțiile care au funcționat zeci de ani în această construcție, tocmai pentru a i se putea oferi constructorului un front de lucru nerestricționat. „Mulțumesc colectivului de medici care a înțeles că e important să fii puțin restrâns, dar să gândești în perspectivă, că viitorul va suna foarte bine, respectiv, o «casă» nouă, dotată și utilată cum trebuie. Unele secții s-au restrâns, altele se relochează, la noi fiind un proces dinamic în ceea ce privește asigurarea circuitelor medicale. Sper să se miște repede și constructorul, iar noi să avem o casă nouă, în curând”, a transmis Adrian Popa, managerul Spitalului Județean Bacău.
De altfel, Dragoș Benea a și promis că, peste două-trei săptămâni, va reveni la ambele șantiere vizitate astăzi, pentru a verifica, din nou, ritmul în care se desfășoară lucrările.
„Anul acesta, avem cel mai mare buget pentru investiții în Sănătate, după 1989. Lucrarea din spatele nostru nici măcar nu a fost finanțată din bugetul Ministerului Sănătății, ci prin Compania Națională de Investiții care, la fel, și ea are cel mai mare buget de investiții de când a fost înființată. Și în acest caz, contructorul, dacă și-a asumat un termen, ar face bine să-l respecte. Nu sună a amenințare, ci ca o relație contractuală corectă; mai ales că discutăm despre o investiție sensibilă, într-un domeniu sensibil, cum este cel al Sănătații, o lucrare care împiedică, oarecum, desfășurarea actului medical”, a precizat ministrul Daniel Suciu.