Dar înainte de toate, în preajma noastră… istorică. Fraţii din nord de Românie au petrecut câteva zile la Centrul de Agrement Valea Budului, invitaţi fiind de Consiliul Judeţean Bacău, care a finanţat o acţiune propusă de Despărţământul ASTRA „Vasile Alecsandri” Bacău, în cadrul proiectului mai vast „Acasă la noi”. 20 de elevi şi 3 profesori din localităţile Mahala, Vancicăuţi şi Berestea (raionul Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi, Ucraina) au avut ocazia de a cunoaşte zona Moldovei, de a constata asemănările generale sub raport atitudinal, folcloric, dar şi lingvistic.
Am avut bucuria să conversez cu ei, vreme de aproape trei ore, pe baza unui chestionar dialectal elaborat de Academia Română. Cei din Vancicăuţi scurtează, precum maramureşenii, cuvintele (lingur, în loc de lingură), în vreme ce vecinii lor adaugă un sfert de vocală: (un) măcelari, (un) morari etc.
În rest, suntem în Moldova arhaică, cu ogradî, năsâp, poloboc (butoi, adică), crion, mamucă (pentru bunică), leacuri (pentru medicamente), stucheşti (pentru scuipă), herdinte (pentru fierbinte) ş.a. Victor Ionescu, subsecretar de stat în Ministerul Românilor de Pretutindeni, a asistat câteva minute la dialogul nostru şi a conchis: „Bine, dar asta-i curată limbă românească, vorbită ca pe vremea lui Ştefan cel Mare”. Pentru noi a fost o dovadă clară că graiul străbun nu piere cu una, cu două.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
