O firma din Bucuresti „scoate” sute de mii de euro din malul Bacaului
Un SRL din Bucuresti transforma-n bani namolul rezultat in urma epurarii apelor uzate din Bacau. In schimbul a aproximativ 200.000 de euro, firma Uni Recycling se ocupa de eliminarea a peste 6300 de tone de namol. Contractul a fost incheiat de Compania Regionala de Apa Bacau (CRAB) la 1 august si este valabil pana la sfarsitul anului. Oficialii Uni Recycling spun ca namolul preluat de la statia de epurare este tratat cu var si, ulterior, depozitat in noua groapa de gunoi a Bacaului. O investitie estimata la peste 64 de milioane lei (fara TVA) se preconizeaza ca ar putea rezolva problema namolului rezultat in urma epurarii apelor uzate.
CRAB plateste peste 800.000 de lei (aproximativ 200.000 de euro) pentru a scapa de namolul rezultat in urma epurarii apelor uzate din Bacau. Suma ajunge in conturile unei societati din Bucuresti, Uni Recycling SRL, care se ocupa de transportul si eliminarea malului. Potrivit unui contract de sevicii incheiat de cele doua parti la 2 august 2011 si valabil pana la 31 decembrie, societatea bucuresteana are o “norma” de 6390 metri cubi de namol, costul rezultat in urma licitatiei organizate de CRAB fiind de 129,42 lei/metrul cub de namol eliminat. Un calcul simplu arata ca pentru fiecare din cele 5 luni de contract, Uni Recycling incaseaza o suma de aproximativ 40.000 de euro in contul transportului si “neutralizarii” malului de la statia de epurare.
Reprezentantii societatii bucurestene sustin ca prestarea de servicii catre CRAB e conditionata de cantitatea de namol “produsa” de statia de epurare. Cornel Varvara, proprietarul Uni Recycling SRL, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca namolul rezultat ar putea fi transformat in pamant de flori. El a mentionat, in schimb, ca malul Bacaului e depozitat in noua groapa de gunoi, dupa ce – in prealabil – este tratat cu var.
“Namolul la ora actuala se preia de la statia de epurare din Bacau si se transporta la groapa de gunoi, bineinteles cu buletine de analiza in spate. Se duce la groapa de gunoi, dar inainte se absoarbe pentru a se aduce la gradul de uscare de 35 la suta”, a afirmat Varvara.
Patronul Uni Recycling a adaugat ca in suma convenita cu CRAB pentru cele 5 luni de contract – 827.000 lei (fara TVA) – intra si costul depozitarii namolului in rampa ecologica a Bacaului.
“Este foarte normal, platim ca sa depozitam in rampa. Ca sa-l aduc la mine (n.r. – namolul), in statia de compost in judetul Prahova nu se renteaza transportul. E un contract pana in decembrie. Daca ar fi fost un contract pe doi-trei ani, ar fi fost foarte simplu. Mi-as fi deschis un punct de lucru la Bacau, as da de lucru la oameni, as face o statie de compost. Este un transport – il preluam de la ei in containere – e o procedura de amestec cu var dupa care se duce la depozitare. Masinile sunt de la Bucuresti”, a precizat el.
Namolul trebuie valorificat
Conform Autorizatiei de mediu nr. 181 din 5 august 2011, namolul rezultat in urma epurarii apelor uzate ale Bacaului poate fi stocat, temporar, de catre CRAB, in fostele bazine de aerare. Autorizatia atesta ca “namolul cu o umiditate de maxim 65 la suta se poate depozita, amestecat, cu deseurile menajere in proportie de 1:10 in rampa de deseuri municipale”. Documentul mai precizeaza ca din 2014 incolo, namolul provenit din statia de epurare a CRAB se va depune partial in depozitul ecologic judetean, iar partial va fi valorificat prin coincinerare, producere de biogaz sau compostare.
“Conform legislatiei din Romania, namolul trebuie sa aiba substanta uscata 35 la suta. Namolul de la statiile de epurare orasenesti este un deseu nepericulos pe care noi, in general, il transformam in pamantul de flori pe care il vedem in comert”, a dezvaluit Varvara.
Garda de Mediu verifica depunerile din rampa
Reprezentantii Garzii de Mediu Bacau sustin ca vor demara un control la depozitul ecologic, dupa mai bine de doua luni de la darea acestuia in functiune. Titi Secara, seful institutiei, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca inspectorii de mediu vor verifica inclusiv depozitarile de namol realizate de Uni Recycling.
“Au voie sa transporte aceste namoluri in depozit, in limitele prevazute de lege si de contract. Noi oricum urmeaza sa facem un control la groapa de gunoi, chiar saptamana viitoare. Le-am dat un termen de doua luni sa se conformeze la prevederile din autorizatia de mediu. Administratorii gropii trebuie sa aiba grija ca aceasta proportie de 1/10, precizata in autorizatie, sa fie respectata. Vom face verificari si in aceasta directie”, a afirmat Secara.
Contract de peste 15 milioane de euro
CRAB n-ar mai fi fost obligata sa suporte costul piperat al namolului produs de statia de epurare, daca ar fi avut functionala treapta tertiara a statiei. Pentru constructia acesteia, compania de utilitati a lansat o licitatie publica, valoarea estimata a contractului fiind de peste 64 de milioane lei (fara TVA). Contractul vizeaza tratarea primara, secundara si tertiara a apelor uzate, tratarea si conditionarea namolului, valorificarea biogazului, ingrosarea si deshidratarea namolurilor rezultate in urma epurarii apelor uzate. Potrivit anuntului publicat de CRAB pe siturile de licitatii, pretul ofertei are o pondere de 30 la suta in stabilirea castigatorului, in timp ce 25 la suta este ponderea solutiei tehnice prezentate de ofertanti.
Pentru neutralizarea namolului rezultat in urma epurarii apelor uzate, CRAB a achizitionat polimeri in suma de peste 220.000 de lei (50.000 de euro). Banii au ajuns in conturile societatii Eco Sistem Proiect SRL din Bacau.
CRAB, impartita de municipiu si judet
CRAB este detinuta, in proportie de 51,25 la suta de municipiul Bacau. Consiliul Judetean, al doilea mare actionar al CRAB, detine o participatie de 45,83 la suta. Alaturi de cele doua entitati, mai detin actiuni in cadrul CRAB alte 51 de unitati administrativ-teritoriale. Prin intermediul operatorului de utilitati vor fi derulate, in anii urmatori, investitii de aproximativ 118 milioane de euro in extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata a judetului. Din suma amintita, 91 de milioane de euro sunt fonduri europene, CRAB fiind obligata sa suporte o contributie proprie de 11 milioane de euro.
Lucian Bogdanel
