Creditele contractate de municipalitatea bacauana in ultimii ani i-au costat, in 2010, pe contribuabili aproximativ 20 milioane RON (200 de miliarde lei vechi). Potrivit unui raport economic prezentat de primar la finele lunii aprilie, municipalitatea a platit numai anul trecut dobanzi in cuantum de 13,33 milioane RON (peste 133 de miliarde lei vechi), la care se adauga rambursari de imprumuturi de peste 6,52 milioane RON (65 de miliarde lei vechi). Asta in conditiile in care bugetul de venituri al Bacaului este alcatuit, in proportie de 53 la suta, din sume primite de la Guvern (cote defalcate din TVA, respectiv subventii) si de la Uniunea Europeana (cofinantari). Gradul de realizare a investitiilor a scazut cu peste 20 la suta fata de anul 2008, desi edilii au imprumutat sume de ordinul zecilor de milioane de euro pentru asa-zisa finantare a proiectelor de interes local. Bacaul se afla intr-un vizibil picaj economic. Care sunt cauzele acestei stagnari?
In ultimii 5 ani, municipalitatea bacauana a contractat imprumuturi de peste 58 de milioane de euro, principala motivatie a masivei indatorari fiind asa-numita finantare a unor proiecte locale. Departe de a fi solutionat „dilemele” economice ale Bacaului, creditele luate de edili ii costa, in fiecare an, pe contribuabili sume de ordinul zecilor de milioane lei. Numai in 2010, Primaria Bacau a platit dobanzi in suma de 13,33 milioane RON, la care se adauga alte 6,52 milioane RON constand in rambursari de imprumuturi. In total, aproape 20 milioane RON, adica 200 de miliarde lei vechi. Suma nu e de neglijat, daca luam in considerare faptul ca mai bine de jumatate din veniturile bugetuluilocal, consemnate in 2010, vin din exterior: subventii guvernamentale, cote defalcate din TVA sau cofinantari de la UE.
Fara banii de la Guvern, Primaria ar muri de foame
In 2010, se precizeaza in raportul primarului, municipalitatea bacauana a primit de la bugetul de stat cote defalcate din TVA de aproape 100 de milioane RON (1000 de miliarde lei vechi). Mai mult, subventiile guvernamentale oferite Bacaului in 2010 s-au cifrat la peste 43,4 milioane RON (434 miliarde lei vechi). Luate la pachet, cotele defalcate si subventiile asigura aproape 40 la suta din veniturile municipalitatii. La acest procent se adauga sumele primite de Primarie drept cofinantari din partea UE. In 2010, institutia edilitara a primit 47,76 milioane RON (peste 477 miliarde lei vechi) de la Uniunea Europeana in contul unor cofinantari, suma ce reprezinta 13,33 la suta din veniturile inregistrate anul trecut de municipalitate. Practic, 53 la suta din veniturile Bacaului provin din alta sursa decat cea locala (impozite si taxe locale, concesionari, chirii etc). Veniturile proprii inregistrate de municipalitate in 2010 reprezinta doar 47 la suta din totalul veniturilor inregistrate anul trecut.
La ce au folosit creditele?
Raportul economic anual prezentat de primar contine mai multe carente la capitolul „Datorie Publica”, respectiv al modului in care s-au cheltuit creditele bancare contractate de municipalitate. Documentul nu ofera detalii despre imprumutul sau imprumuturile la care se face referire, mai ales ca in ultimii 5 ani municipalitatea a contractat mai multe credite. De asemenea, raportul economic amintit nu prezinta valoarea la zi a datoriei publice a municipiului Bacau, desi un capitol din document poarta aceasta titulatura. Cei mai multi bani au fost inghititi de un santierul Spitalului Municipal, Primaria platind un tribut costisitor faptului ca, in 2007, cand a dat unda verde lucrarilor de constructie a spitalului, nu dispunea de finantarea integrala necesara finalizarii proiectului. Din creditele contractate de Primarie, 25,6 milioane RON (256 miliarde lei vechi) au fost „pompate” in spital, iar alte aproximativ 12,5 milioane RON (125 miliarde lei vechi) in Centrul Expozitional si de Afaceri.
Pasiv inzecit in 5 ani
Inventarul creditelor facute de municipalitate contine cifre cel putin ingrijoratoare. Intre 2006 si 2010, Primaria a contractat 3 imprumuturi bancare si un credit obligatar. In iulie 2006, municipalitatea a imprumutat 5 milioane de euro de la BERD pentru cofinantarea constructiei depozitului de deseuri. In acelasi an, Primaria a realizat un credit obligatar in suma de peste 25 de milioane euro prin intermediul Raiffeisen Capital& Investment. Potrivit HCL nr. 200 din 31 iulie 2006, prin care s-a aprobat contractarea creditului obligatar, imprumutul a fost rezultanta unui „montaj financiar credit/obligatiuni municipale in valoare de maxim 120 de milioane RON, cu o maturitate de maxim 20 de ani”. In total, numai in 2006 Primaria a imprumutat peste 30 de milioane de euro plus dobanzile aferente. In 2009, Primaria a mai imprumutat alte 57,5 milioane RON de la BCR, credit extins la peste 81 de milioane RON prin imprumutul de 23,7 milioane aprobat pe 10 noiembrie 2010. In intervalul 2009-2010, municipalitatea s-a indatorat la banci cu peste 20 de milioane de euro. La aceasta suma se mai adauga un credit tip „revolving”, aprobat de consilierii locali in luna mai, in suma de 7,5 milioane de euro (31 de milioane RON). Convertite in lei, cele aproximativ 60 de milioane de euro dau o cifra naucitoare: 240 de milioane RON (2400 de miliarde lei vechi). La aceasta suma se adauga alte zeci de milioane de euro, constand in dobanzi si comisioane bancare. In 2004, cand Romeo Stavarache a preluat mandatul de primar, datoriile municipiului se cifrau la aproximativ 240 de miliarde lei vechi. In numai 6 ani, pasivul resedintei de judet s-a inzecit.
Bugetul de investitii s-a injumatatit
Acelasi raport economic prezentat de edilul sef evidentiaza procente din ce in ce mai mici la gradul de realizare a investitiilor. Conform documentelor Directiei Tehnice, in 2010 gradul de realizare a investitiilor a fost de doar 52 la suta, fata de 74 la suta cat se afirma ca a fost in 2008. Edilii pun scaderea de peste 20 la suta pe seama „impactului pe care l-a avut criza financiara si reducerea de personal” operata la nivelul municipalitatii, asta dupa ce luni de zile administratia Stavarache a decretat ca Bacaul a fost ocolit de criza si ca in Bacau investitiile publice nu mai contenesc. In 2009, gradul de realizare a investitiilor s-a ridicat la 53 la suta, semn ca in ultimii doi ani – 2009 si 2010 – municipalitatea bacauana nu a gasit solutii pentru iesirea din blocajul economic in care se afla orasul. Procentele de 52 si 53 la suta atesta ca edilii au realizat in cei doi ani doar jumatate din ce si-au propus initial. Lucru de altfel explicabil daca tinem seama de faptul ca bugetul afectat investitiilor in 2010 a fost de 61, 77 milioane RON, fata de 127,4 milioane RON cat a fost bugetul de investitii afisat de Primarie in 2007. In doar trei ani, banii pentru investitii s-au injumatatit.
Lucian Bogdanel
