Fosta resedinta de vara a familiei Ghika, din Comanesti, a fost ridicata în 1890 si poarta semnatura arhitectului Albert Galleron (cel care a proiectat Ateneul Roman). Construit pe doua nivele, într-un frumos parc, palatul a fost resedinta familiei pana în 1946, dupa care a primit numeroase destinatii. În 1979 au efectuate aici lucrari de restaurare si amenajare. De-atunci… În palat functioneaza Muzeul de Etnografie si Arta „Dimitrie N. Ghika – Comanesti”, cu piese etnografice din microzona Trotusului de munte (Palanca-Dofteana) si lucrari de pictura contemporana romaneasca provenite din patrimoniul Muzeului de Arta Bacau. Am vizitat recent acest monument istoric si am simtit cum tanjeste dupa gloria de altadata. E de toata isprava însa faptul ca salariatii muzeului gestioneaza fericit, în conditii vitrege, adevarate comori etnografice ale zonei, lucrari valoroase de pictura, dar si obiecte rare de patrimoniu. În putine muzee de etnografie din tara veti gasi atatea piese autentice ca aici. Expozitia cu 40 de icoane care vor fi asezate pe iconoclastul bisericii „Sf. Arhidiacon Stefan”, aflata în constructie – pictate de artistul Valentin Sarca – ar putea fi mandria oricarui asezamant cultural. Piesele autentice si rare de mobilier, dar si o expozitie care aminteste de preocuparile cinegetice ale fostilor proprietari, întregesc valoarea istorica a imobilului. Palatul se afla însa în mare suferinta. Simti cum se zvarcolesc în el toate durerile. Precipitatiile se infiltreaza în pod si ajung, de multe ori, nestingherite, pana la parter. Într-o zona a parterului, zidaria de pe plafon a cazut. Sobele, originale, si ele, au ajuns simple obiecte de decor; de mult timp n-au mai cunoscut jocul flacarilor producatoare de caldura. Salariatii de aici nu se plang, dar citesti în ochii lor tristetea oamenilor care stau încotosmati la vreme de iarna, cel putin opt ore pe zi. Piesele muzeului, ni se explica, nu au prea mult de suferit, daca temperatura este constanta. Si aici temperatura este constanta mereu; dar la minus… În exterior, zidurile sunt roase, în anumite zone, pana la caramida… Palatul Ghika arata ca o fiinta trista de tot, aproape blazata. Candva, în urma cu vreo sase ani, au existat niste miliarde de lei alocate pentru restaurare, dar Consiliul Local s-a trezit dat în judecata „de un mostenitor dintr-o ramura descendenta de gradul al patrulea, un domn spaniol în varsta de vreo 90 de ani, Elie Vlad Sturdza”. Procesul treneaza, poftele ruinarii devin din ce în ce mai nesatioase. „Pana la clarificarea statutului juridic al cladirii, nimeni nu poate investi în reabilitarea monumentului istoric”, spune cu tristete primarul Viorel Miron. Dr. Paltin Sturdza a revendicat palatul si terenul în temeiul Legii nr. 10. În apararea lor, autoritatile comanestene sustin ca Elie Vlad Sturdza nu are niciun drept, deoarece este urmasul ramurii Maria Ghika, iar aceasta nu avea în testament palatul Ghika, imobilul fiind lasat fratelui ei, Nicolae Ghika. Revendicatorul are argumentele sale… Urmasii lui Nicolae Ghika nu au revendicat imobilul. Procesul treneaza, timpul roade în istoria palatului…
Palatul Ghika tanjeste dupa gloria de altadata
Ion Fercu