MEDICUL CARDIOLOG MARIN SORESCU. Primim pe net cheia prevenirii unui atac de cord: „Dacă aveţi dureri în piept, cu extindere în braţ şi maxilar, în 10 secunde vă veţi pierde cunoştinţa. Acţionaţi însă imediat astfel: inspiraţi profund şi provocaţi-vă o tuse prelungită, repetată la fiecare 2 secunde, fără întrerupere”. De fapt, reţeta… lirică ne-a fost transmisă încă din 1970 de Marin Sorescu, prin poezia sa „Tuşiţi”: […] Tuşiţi!/ Răguşit, piţigăiat, dogit,/ Cu pauze, în accese, uscat, pistruiat,/ Ca la vocalize, ca la doctor,/ Tuşiţi! […] Se-ntâmplă atâtea lucruri misterioase,/ Că mereu îmi vine să-mi duc mâna/ La tâmplă,/ Dar o ancoră aruncată din cer/ Mi-o trage în jos”.
PE TURAŢIA 19. Nu e titlul unei vechi rubrici din revista băcăuană „Mugur alb” a Şcolii Nr. 19 (azi, „Al. I. Cuza”), nici tipul de viteză la vechile magnetofoane, ci o faptă ajunsă la centenar: la 19 aprilie 1919, a apărut la Bucureşti primul număr al revistei lui Eugen Lovinescu, „Sburătorul”. (Bacăul are un punct lovinescian pe Strada Vişinului, unde a locuit Ioana Postelnicu, afirmată la cenaclul cu acelaşi nume.)
OARE EI CUM ÎŞI ZIC? Sub ochii noştri e gata să se nască un cuvânt românesc. Alexandru Lancuzov, freneticul reporter rutier de la Radio-România Actualităţi, stă pe gânduri două-trei secunde până a-i numi „utilizatori de trotinete electrice” pe bucureştenii matinali care au invadat trotuarele odată cu vremea bună. „Ultima oară le-ai spus «trotinetişti»”, îi aminteşte binevoitor Cătălin Cîrnu, responsabilul programului radiofonic. „Da, încă nu avem un termen”, îi răspunde vinovat Alex. Doamne, păzeşte-ne de vreun anglicism! Noi, provincia, cerem trotinetişti.
UN „LA”. „Eu am mâncat Cantina Universităţii”, ne spune senin un cursant străin, începător în studiul limbii române. Fără vină şi fără comentarii.
POST-SCRIPTUM (la „Excelenţă filologică băcăuană” – ediţia rubricii noastre din 17 mai 2019). Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău are, din 2017, un cadru didactic care a trecut cu succes examenul de abilitare în învăţământul superior: conf. univ. dr. Veronica-Loredana Balan (Grecu). Deşi domeniul de specializare este limba şi literatura franceză, în lista de lucrări ştiinţifice figurează şi contribuţii în planul culturii române: „Mistificatorul şi avatarurile sale. Contribuţia literaturii române vechi la definirea unui mit universal” (Bucureşti, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Colecția „Aula magna”, 2013; unic autor), „Limbă, identitate, incluziune socială”, în volumul „Incluziunea socială în era digitală” (editori, Cristina Cîrtiță-Buzoianu și Elena Nechita, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Știință, 2016), Jean-Louis Carra, „Istoria Moldovei şi a Țării Românești. Memorii istorice şi geografice despre Ţara Românească publicate de M. De B***” (traducere de Veronica Grecu, note de Veronica Grecu şi Ligia Livada-Cadeschi, cuvânt-înainte de Ligia Livada-Cadeschi, Iaşi, Ed. „Institutul European”, 2011), „Prezenţe, ambiguităţi, controverse: mitul lui Alexandru cel Mare în literatura europeană”, site-ul Proiectului POSDRU 2007-2013 (beneficiar: Academia Română) „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale”
(http://www.cultura.postdoc.acad.ro/cursanti/vero), „Alimentele, în imaginarul literar medieval”, în „Semiologia culturii”, nr. 8/2003, Universitatea din Bacău, Facultatea de Litere şi Ştiinţe, Ed. „Alma Mater”, ş.a. Veronica-Loredana Balan face parte din colectivul Şcolii Doctorale a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.
