Autorităţile locale din Dărmăneşti (judeţul Bacău) au realizat în cimitirul militar maghiar al satului depopulat Valea Uzului, o parcelă de morminte ale unor soldaţi români, fără să fi solicitat în acest sens acordul primăriei din Sânmartin, care întreţine şi îngrijeşte cimitirul, a anunţat luni portalul Szekelyhon.ro conform agenției maghiare de știri MTI.
Potrivit portalului, la 17 mai, primăria intenţionează să inaugureze memorialul dedicat soldaţilor români căzuţi în Primul şi
cel de-Al Doilea Război Mondial, amplasat în cimitirul militar maghiar. Ca parte a pregătirilor, în cimitir au fost ridicate 52 de cruci de beton şi o cruce mare ortodoxă, realizată tot din beton.
Potrivit portalului, cimitirul militar se află într-o zonă pe care atât Primăria Sânmartin, cât şi cea din Dărmăneşti o consideră ca fiind a ei. Autorităţile locale din aşezarea moldovenească au hotărât în luna martie reclasificarea zonei şi spun că au obţinut şi aprobarea Ministerului Apărării din România pentru înfiinţarea unei parcele româneşti în “cimitirul militar internaţional”.
Primăria din Sânmartin a somat Dărmăneştiul să retragă decizia, în caz contrar rezervându-şi dreptul de a acţiona în instanţă.
În declaraţia dată agenţiei ungare de presă MTI, András Gergely, primarul localităţii Sânmartin a spus: consideră că
ocuparea cimitirului de către cei din Dărmăneşti este o acţiune arbitrară, un act profanator, o demonstraţie de putere. Acesta a mai relatat că cimitirul militar din Valea Uzului se află în inventarul satului pe care îl conduce, iar cea mai recentă confirmare a averii aşezării a avut loc în 2010, printr-o hotărâre de guvern emisă de către Guvernul României.
Cimitirul a fost înfiinţat în 1917 pentru soldaţii armatei austro-ungare care au murit în urma ofensivei Armatei Române în Transilvania de la 1916, a spus primarul maghiar. Majoritatea soldaţilor îngropaţi aici au făcut parte din regimentul 10 infanterie de la Miskolc, cei mai mulţi dintre ei fiind maghiari.
Primarul a mai adăugat că în ultimii ani, cimitirul a fost renovat din resursele administraţiei locale şi din donaţiile
Ministerului Apărării din Ungaria şi a unor persoane fizice. În locul care este împrejmuit şi în care intrarea se face printr-o poartă secuiască, au fost ridicate aproximativ şase sute de cruci de lemn, pe care au fost trecute numele soldaţilor maghiari căzuţi în luptele din Valea Uzului. Renovarea nu s-a încheiat încă, se mai plănuia amplasarea a încă două rânduri de cruci de lemn, a mai adăugat primarul maghiar.
O parte dintre crucile de beton ridicate în cinstea soldaţilor români au fost amplasate pe aleile cimitirului, o altă parte pe mormintele încă nesemnalizate ale unor soldaţi maghiari. Primăria din Dărmăneşti a procedat la fel ca un cuc, care îşi aşează ouăle în cuibul altor păsări, a spus András Gergely. În opinia primarului din Sânmartin, şi pentru soldaţii români căzuţi în Valea Uzului este un lucru ofensator că memorialul lor nu este amplasat acolo unde se odihnesc în mod real.
“Acesta este un furt, un act profanator şi o demonstraţie de putere. Dacă ne-ar fi contactat, spunându-ne că se doreşte ca aici să fie amplasat un memorial şi pentru soldaţii români căzuţi la datorie, s-ar fi putut găsi o soluţie. Însă nu despre asta a fost vorba, important a fost nu ca soldaţii români să aibă parte de un loc de cinste, ci s-a dorit să se lovească în maghiari, să fie profanat un loc sfânt al acestora”, a spus primarul.
La est de Carpaţi, în valea râului Uz, Armata Maghiară a purtat, atât în Primul Război Mondial, cât şi în cel de-Al Doilea
Război Mondial, bătălii sângeroase cu Armata Română, care a fost susţinută de forţe din Rusia şi din Uniunea Sovietică. Cimitirul militar din Valea Uzului este cel mai mare şi mai important memorial din Harghita, care este dedicat Primului Război Mondial.
În 1994, în cimitir a fost ridicat şi un monument dedicat militarilor maghiari căzuţi în zonă în cel de-Al Doilea Război
Mondial, aici având loc, la data de 26 august a fiecărui an, comemorări de mare anvergură.
Din punct de vedere administrativ, localitatea Valea Uzului aparţine de comuna Sânmartin din judeţul Harghita, care se află la 33 km distanţă, dar este mai aproape de Dărmăneşti aflat la 25 de km. Ultimul locuitor al aşezării s-a mutat de aici în anul 2017.
Pentru aşezările aflate la periferia Ţinutului Secuiesc, reprezintă o problemă constantă faptul că la înfiinţarea din 1968 a judeţelor, autorităţile comuniste nu au trasat limitele judeţelor de-a lungul vechii graniţe maghiaro-române, ci mai la vest de aceasta. După 1989, între localităţile din Ţinutul Secuiesc şi din Moldova au apărut o serie de litigii cu privire la drepturile de proprietate. (Flux24)
