„Ce pica din cer nu prinde radacini”

Interviu cu Anton Jitaru, primarul comunei Gioseni, judetul Bacau

– Interviul de astazi a prins viata dupa nenumarate discutii si amanari, ca urmare a timpului pe care abia reusiti sa-l concentrati. Astazi ati fost la APIA si Directia Agricola, care au fost rezultatele?
– Alerg dupa bani, am depus mai multe proiecte si le urmaresc cursul. Sunt ingrijorat ca unele nu au intrat pe linia finantarii si am refacut, am revizuit unele cerinte. Astazi primarul face de toate, nu numai administratie si politica. El este initiator de proiecte, finantator, diriginte de santier, mama, tata, consilier maternal, impaciuitor, avocat, cadastrist, moasa, tutore, nas, judecator, finantist. Numai bancher nu este.
– Un fost primar al unei comune din judetul Bacau imi spunea ca un primar care reuseste sa aduca bani in localitate pentru investitii si acorda ajutoare sociale este ales pe viata. Cati bani ati adus in ultimii ani in comuna Gioseni?
– Cu prima afirmatie sunt de acord. Este adevarat, cine munceste si aduce bani in comuna este apreciat, cetatenii vad ca nu ai facut promisiuni gratuite. Este stiut ca satele, comunele noastre, mai ales in partea de est a Siretului arata cum arata, altfel decat localitatile din centrul sau vestul judetului. Este nevoie de foarte multi bani, de multe investitii, pentru a asigura macar minimum de confort si civilizatie. La Gioseni, mai mult ca in alte comune, avem nevoie de fonduri, de oriunde ar veni ele, de la Guvern, de la judet, de la UE, din parteneriate, din sponsorizari, donatii, ajutoare, mai ales ca Gioseni este o comuna reinfiintata recent, desprinsa din comuna Tamasi, unde s-au dus cele mai multe fonduri, fiind centru administrativ ani de-a randul.
– Aveti obiectii, am observat, la a doua afirmatie din intrebarea mea. Va rog sa comentati, deoarece este general valabila in toata tara, agreata de toate partidele si guvernele care s-au succedat la putere in ultimii 20 de ani.
– Ma declar din capul locului impotriva ajutoarelor sociale, de oricare ar fi ele. Eu am constatat in ultimii 10 ani ca nu fac bine comunitatii dar nici persoanelor in cauza. Va spun ca de cand sunt primar, si am fost si viceprimar, am incercat pe cat posibil sa clarificam situatia acestor persoane. Simplu. Ne-am pus intrebari, am analizat legile, am studiat starea lor materiala. Sunt persoane care au probleme medicale si ele trebuie sa-si urmeze traseul catre pensionare pe caz de boala sau primesc certificate de incapacitate de efort, iar daca sunt apte de munca sa mearga sa munceasca. Un ajutor social de 100 de lei cat este acum nu cred ca ajuta intr-o familie. Slava domnului avem unde sa lucram, mai ales in agricultura. Sa fiu bine inteles: cazurile speciale pot beneficia de asemenea ajutoare. Noi am facut o selectie riguroasa, pe baza criteriilor la nivel national si am aprobat sprijinul financiar doar pentru acele persoane care efectiv nu au alte posibilitati.
– Sunt posibilitati de a lucra in comuna, aveti alternative? E usor sa spui “du-te la munca!”
– Va repet: multi nu vor sa munceasca. Locuri de munca sunt, trebuie cautate, se va gasi pentru fiecare in asa fel incat sa traiasca decent. Sa va spun ca nu gasesti un om in sat sa munceasca o zi – doua la un proiect?
– Ceea ce spuneti dumneavoastra seamana ca o declaratie de razboi impotriva lenei, a obisnuintei, saraciei.
– Viata, realitatea ne arata ca ce pica din cer nu prinde radacini. Poate doar ajuta. Noi aram, noi semanam, noi plantam si, de ce nu, tot noi recoltam. Sper ca am fost destul de explicit. Stiti cum spun chinezii: nu da unui om un peste, da-i o undita. Eu cunosc bine comuna, satul Gioseni, stiu cine poate, cine nu poate munci, cine poate beneficia si cine nu poate cere un ajutor social, de oricare ar fi el. Sunt cetateni in sat care imi reproseaza ca folosesc banii din buget pentru oameni buni de munca, dar nu prea sunt prieteni cu ea. Despre asta este vorba. Daca guvernul imi zice sa dau ajutoare, eu le dau, mi-am exprimat doar o opinie. Sunt primar, vreau sa mai fiu, insa nu pot sa fiu de acord cu para malaiata. Traim vremuri grele, aceste ajutoare, fie ele de urgenta, de caldura, la Legea 416 etc. sunt o solutie, insa nu pe termen lung. Ne furam caciula.
– Pastoriti o comuna mica, infiintata in 2005, dupa desprinderea de comuna Tamasi. Ce ati propus concetatenilor dumneavoastra cand v-ati inscris in cursa electorala?
– Nu suntem o comuna mica. Este doar o impresie. Comuna Gioseni s-a reinfiintat, in urma unui referendum, in 2005. Este o comuna tanara. Nu mai reiau istoricul ei. In prezent, comuna Gioseni are o populatie de 4200 de locuitori, numarul exact il vom sti in toamna, la recensamant. Gioseniul, singur, este mai mare decat Tamasi, Chetris, Furnicari, la un loc, satele care compun comuna Tamasi, din care ne-am separat. Oamenii au decis. Nu aveam nici sediu, insa am incercat sa le facem pe toate. Incet-incet. Este adevarat ca timpul nu este cel mai bun aliat al nostru. Oamenii vor totul si repede.
– Sunteti un bun politician. Vreau sa-mi raspundeti la intrebare.
– In primul mandat de la primele alegeri, cand primar a fost Bernadin Tamas, iar eu viceprimar, am finalizat dupa o munca titanica alimentarea cu apa potabila a intregului sat. Acum, aceasta investitie pare ceva usor, insa nu a fost. Fostul primar, actualul consilier judetean, s-a zbatut pentru aceasta investitie, urmata de inceperea lucrarilor de canalizare. Fiecare familie, daca a dorit, s-a putut racorda la reteaua de alimentare cu apa a comunei. Sa nu credeti ca a plouat cu bani, fiecare million a fost obtinut cu munca. Am reabilitat scoala din sat, gradinita, am construit o gradinita noua, am facut o sala de sport. Dupa cum vedeti, avem un sediu improvizat al primariei si am demarat proiectul si lucrarea de construire a unui sediu nou, adecvat unei comune care vrea sa intre in circuitul de valori nationale si internationale. Eu, ca primar al comunei, impreuna cu echipa din administratie si cu sprijinul consiliului local, am continuat unele lucrari incepute in mandatul anterior, cum era normal, si am demarat altele noi. Am continuat reabilitarea scolii generale, lucrarile la sediul primariei si, sigur, finalizam canalizarea. Un milion de euro va fi “ingropat” in canalizarea comunei Gioseni. Mai avem de lucru la statia de pompare si statia de epurare, lucrari care vor fi finalizate in aceasta vara. Banii vin de la Ministerul Mediului, 85 la suta, si 15 la suta cofinantare de la bugetul local. Am reabilitat Dispensarul Medical, este unul modern, unde functioneaza un cabinet pentru medicul de familie, unul stomatologic, farmacie. Eu cred ca este important sa va spun ca am reabilitat parcul din centrul comunei, cu locuri de joaca pentru copii, iluminat pe timp de noapte, spatii verzi, o estrada pentru programe artistice, terenuri de sport. Am primit bani de la Administratia Fondului de Mediu si lucram in continuare la o baza sportiva multifunctionala, amplasata langa scoala, in valoare de cinci miliarde de lei, cu terenuri pentru tenis, handbal, volei, tribune. Toate pentru tineretul din comuna. Facem noi sport pe camp, insa este nevoie si de unul organizat, competitiv.
– Pentru anii urmatori, care ar fi proiectele administratiei locale?
– Am depus la Ministerul Dezvoltarii un proiect privind asfaltarea unor drumuri locale, aproximativ 5,7 kilometri, drumuri din interiorul comunei. L-am sustinut si urmeaza sa primeasca aprobarea. Avem, de asemenea depus un alt proiect tot la acelasi minister, pentru extinderea canalizarii. Nu stam, avem in lucru un proiect pentru modernizarea unor drumuri de exploatare, pe Programul National de Dezvoltare, masura 1.2.5., in valoare de un milion de euro. Daca avem baza sportiva, ne-am gandit si la construirea unui Camin Cultural, cel pe care il avem nu satisface nevoile comunitatii, este cladire veche, trebuie demolata, mai ales ca acum obtureaza noul sediu al Primariei. Nu vreau sa va obosesc, insa mai avem un proiect depus pe Masura 3.2.2., din care fac parte Centrul de zi pentru copii, drumurile locale si extindere iluminat public, pentru care nu am primit finantare. Poate la anul viitor.
– Am citit in presa, pe unele siteuri ale unor publicatii locale, mai multe nemultumiri la adresa activitatii administratie locale. Sunt reale ?
– Care primar nu are contestatii? Nu poti sa-i multumesti chiar pe toti. Consider, insa, ca multe dintre ele sunt nefondate. De ce? In Gioseni este o concurenta puternica pentru functia de primar si unii au inceput deja campania, exploatand unele nemultumiri ale oamenilor.
– Domnule primar, v-am oferit ocazia sa spuneti cititorilor ziarului nostru din comuna Gioseni, dar si din alte localitati, ceea ce doriti sa faceti in comuna, insa urmatoarea mea intrebare am preluat-o din discutiile cu unii locuitori ai comunei. Cand asfaltati drumul de la intrarea in comuna, ceea ce-i doare cel mai tare?
– Vroiam sa fie un capitol aparte drumul judetean despre care vorbiti. Cand am candidat pentru functia de primar, obiectivul meu principal a fost asfaltarea acestui drum de sase kilometri, cat tine DJ 252B, care strabate comuna Gioseni. El este cuprins pentru asfaltare. Urmeaza o procedura, stabilita de Ministerul Dezvoltarii, in colaborare cu CJ Bacau, unde probleme de natura politica, si de o parte si de alta treneaza demararea investitiei. Probabil ca dupa negocieri indelungate, pe prioritati, se va ajunge la o solutie. Vreau sa va spun ca nu am primit un leu in anul 2011 de la CJ pentru drumuri. Daca exista un program guvernamental pentru asfaltarea unor drumuri judetene, nu vad de ce un organism sau altul s-ar putea opune. Sunt promisiuni, nimeni nu spune ca nu-ti da bani. La discutiile la care am participat, am primit asigurari si de la CJ si de la Guvern ca ne are in vedere. In anii trecuti cand se discuta bugetul eram invitati la discutii, la judet, anul acesta am fost tratati cu indiferenta. Atat timp cat alte localitati au primit ceva bani, iar noi nu, concluzia este clara. Noi nu avem alte surse la buget decat banii de la Bugetul statului, pe teritoriul comunei nu functioneaza societati comerciale pe productie, suntem o comuna vaduvita din acest punct de vedere. Sunt vreo 20 de societati, dar cele mai multe fac comert cu bauturi si marfuri alimentare, iar cateva cu materiale de constructii. Contributia lor este foarte mica la buget.
– Mai candidati in 2012?
– Nu m-am gandit, dar nu-i exclus. Domnule, am de indeplinit o promisiune: asfaltarea drumului judetean care traverseaza comuna. In functie de ce voi reusi cu acest drum, voi lua o hotarare. Acest drum conteaza foarte mult pentru cetatenii comunei. Daca drumul nu este facut, primarul n-a facut nimic. Aceasta-i opinia lor. Si eu ii inteleg si voi face tot ceea tine de mine pentru a reusi, nu numai ca am promis, dar vreau si sa las ceva in urma mea.
– Sunteti primul gospodar al satului…
– Asa se spune ca primarul trebuie sa fie primul gospodar al comunei…
– Ce avere aveti?
– Am o casa ca orice cetatean, construita dupa 2000. Eu am lucrat in alt sector de activitate, am fost militar, ofiter, in alt judet. Am revenit in sat in 2004, insa am inceput lucrarile inainte. Are trei camere, bucatarie, un teren in jurul casei si un hectar de teren arabil cumparat. Mai am un apartament in Miercurea Ciuc. Am avut animale, insa de cand sunt la Primarie nu mai am timp sa ma ocup. Nu le poti face pe toate. Daca vrei sa fii primar, timpul ti-l dedici oamenilor, nu mai ai timp de tine. Bogatia mea este familia. Am o familie frumoasa, realizata. Sotia lucreaza la Primaria Tamasi, dupa ce ne-am retras spre locurile natale, baiatul este medic stomatolog, rezident la Cluj, iar fiica noastra este profesoara de Limba si Literatura Romana la Colegiul National “Vasile Alecsandri”. Tatal meu are 81 de ani, este inca tare, munceste in agricultura, mai mult decat mine, la fel si soacra mea. Multumesc lui Dumnezeu ca suntem sanatosi si mai putem realiza multe in viata.
– Domnule primar, acum s-au format doi poli politici puternici, USL si PDL, unul de dreapta si unul de centru-stanga. Cat mai conteaza apartenenta politica la alegeri in mediul rural?
– La tara, mai putin conteaza partidul, ideologia. Este important pentru cel care ocupa functia, partidul te sustine, te ajuta, insa dupa ce ai fost ales devii primarul tuturor, iar prin aparteneta ta oamenii vad ce poti sa faci, cum iti indeplinesti promisiunile. Consatenii mei vor apa, canalizare, drumuri, scoli dotate, dispensar, transport civilizat, ordine, siguranta, respect etc. Toate acestea nu au culoare politica, le poti da tu, ca primar, daca le realizezi. Eu asa gandesc.
– Am vazut pe siteul comunei ca in august se sarbatoreste o zi a localitatii. Ce se intampla atunci?
– Da, este ziua cand s-a infiintat comuna. In fiecare an o sarbatorim prin manifestari culturale, sportive, slujbe religioase, ne adunam la un loc, servim o bere, stam de vorba. Vreau sa va spun ca de cativa ani ne preocupa revigorarea activitatii artistice in comuna. Avem o formatie de dansuri, care participa in fiecare an la diferite festivaluri, cum este cel de la Slanic Moldova, avem un grup vocal “Cununita”, la fel este invitat permanent la diferite competitii la nivel judetean. Invitam echipe sportive din alte sate, este o zi numai a noastra, la care tinem, fiind reperul nostru in noua devenire. Tot in anii din urma am realizat o monografie a localitatii, pe care o oferim tuturor celor care ne viziteaza, am donat si la biblioteci, pentru a ne face cunoscuti, dar si marturie pentru viitor.
– Este necesara si distractia, dar nu am vorbit nimic despre ocupatia de baza a taranilor: agricultura. Multi spun ca doar agricultura ne mai salveaza, insa stam prost, nu stim sa atragem fonduri, dotarea tehnica este slaba, productii doar de subzistenta. Atunci, cum ne salveaza?
– Avem in comuna cativa agricultori de baza, gospodari, care cresc animale, se ocupa de legumicultura, o preocupare cu traditie in comuna noastra. Se pricep, scot bani din munca lor, din valorificarea produselor. Sunt insa dezorientati. In ultimii 20 de ani au fost foarte multe probleme in ceea ce priveste agricultura. S-a facut o retrocedare discutabila. Sa nu fiu inteles gresit, oamenii trebuiau sa intre in posesia terenurilor pe care le-au avut, era proprietatea lor, mosteniri de la parinti, de la bunici. Ceea ce s-a intamplat dupa aceea este discutabil. Faramitarea suprafetelor a dus la imposibilitatea lucrarii pamantului in conditii optime. Acum incercam sa-i convingem ca aceasta situatie nu mai poate continua, trebuie sa gasim impreuna noi formule cum ar arendarea, constituirea de asociatii, chiar de cooperative, nu conteaza cum se numesc. Nu se mai poate face agricultura cu vaca si calul.
– Am inteles ca ati fost in Spania. Cum este organizata munca in agricultura acolo?
– Total diferit. Fluxul este foarte bine organizat : productie, preluare, industrializare, comert. Am vizitat un GAL, Grup de Initiativa Locala, cum ii spun ei. Este un grup de comune asociate, formeaza o comunitate mai mare, legal constituita. Acest GAL acceseaza fonduri europene, le primeste mult mai usor, pentru ca suprafetele sunt mai mari, puterea economica este mai mare, populatia la fel. In acest fel pot fi intocmite proiecte importante, accesarea se face mult mai rapid. Am venit acasa, mi-a placut ideea. Am discutat cu mai multe comune vecine, am reusit sa constituim si noi un Grup de Initiativa Locala, format din noua localitati. Prima parte de formare s-a parcurs, el mai trebuie recunoscut de UE. Noi ne punem mari sperante in GAL-ul nostru. Acolo, in Spania, GAL-ul avea activitate de productie, comerciala, industriala, avea parteneriate cu primariile, cu societati comerciale, intre GAL si ministere. Incet-incet, lucrurile intra in normalitate, crize au mai fost si vor mai fi, important este sa le gestionezi mai bine, sa tii pasul cu tarile europene, marea familie din care si noi facem parte.
– Mai candidati sau nu, asfaltati drumul sau nu, vor vedea locuitorii comunei anul viitor. Pana atunci puteti sa le tranmiteti un mesaj prin intermediul ziarului DESTEPTAREA.
– Eu vorbesc zilnic cu ei, insa le spun si acum sa aiba incredere in ei si dupa aceea in primarul lor. Sa nu-si piarda increderea, fara incredere devii total debusolat. Cu incredere unii in altii vom reusi sa facem lucuri mari. Eu va invit spre toamna la inaugurarea noului sediu al Primariei, asa cum ii sta bine unei comune care aspira la un viitor mai bun.
Gheorghe Baltatescu