„Arhitectul lucreaza cu viitorul pe planseta”

Interviu cu arhitect Constantin Amaiei, presedintele Ordinului Arhitectilor, filiala Bacau-Neamt

– Domnule arhitect, putina lume stie ca dumneavoastra sunteti autorul celui mai mare proiect din Romania post revolutionara. Este vorba de proiectarea Catedralei Mantuirii Neamului din Bucuresti, un proiect controversat, dificil, care a pornit ca idee acum mai bine de 130 ani si a ajuns abia acum in faza finala. Va rog sa ne spuneti care au fost etapele dinaintea castigarii licitatiei?
– Ideea construirii Catedrarei Neamului nu este noua, ea vine din timpul Razboiului de Independenta, apoi a fost reluata in1920, cand biserica ortodoxa a devenit autocefala. Au fost mai multe proiecte, s-au discutat mai multe posibilitati de amplasare, insa era imediat dupa razboi, nu au fost bani, a venit criza, a urmat al doilea Razboi Mondial si toata aceasta discutie a fost amanata. Evident ca in perioada comunista nici nu se putea vorbi de un asemenea proiect, de o asemenea constructie. Ideea a revenit dupa 1990, si a fost finalizata abia acum, dupa 20 de ani. Actualul Patriarh Daniel, mai pragmatic, a trecut la selectarea celor 10 proiecte depuse, unele dintre ele semnate de mari arhitecti si societati cu renume in domeniu, cu experienta atestata de lucrarile realizate in timp, printre care si noi. Doi ani a durat analiza, dezbaterea pe proiecte, dupa care a urmat concursul propiu-zis. La final, in iulie 2010, am avut bucuria sa aflam ca societatea Vanel Exim Bacau a fost desemnata castigatoare, iar eu sunt seful acestui proiect. Un mare avantaj l-am avut ca noi suntem autorii proiectului si la Catedrala Inaltarea Domnului din Bacau.
– In ce faza se afla proiectul, deoarece, iata, a trecut un an de la adjudecarea licitatiei?
– La aceasta ora, proiectul este intr-o faza destul de avansata, pana in toamna trebuie sa finalizam intregul proiect, insa intre timp au inceput lucrarile pregatitoare pentru demararea propiu-zisa a lucrarilor. Catedrala este prezazuta cu trei nivele sub cota zero, unde vor fi construite doua sali polivalente, cu o capacitate de 1000 de locuri, mai este necropola catedralei, aflata sub altar, unde vor fi inmormantati patriarhii bisericii ortodoxe, alte dotari specifice unei asemenea constructii. Are o lungine de 120 de metri si o inaltime de 100 de metri, fiind cea mai inalta cladire din Bucuresti. In final, va avea o capacitate de 5000 de persoane. Aici, de fapt, este un amsamblu arhitectural, care mai cuprinde patru cladiri, in fiecare colt al amplasamentului, un camin de batrani, un centru cultural misionar si alte doua care sunt case ale Sf. Andrei si Sf. Petru. De asemenea, mai exista un un parc si un munte simbolic. Eu sunt seful de proiect, insa sunt asociat cu alte doua firme din Bucuresti, una specializata pe rezistenta si o alta pe instalatii.
– Eu sunt foarte suparat pe dumeavoastra! Am citit undeva ca cea mai mare catedrala ortodoxa este construita la Moscova si are 102,1 metri. Nu mai puteati pune acolo doi metri sa-i depasim macar la acest capitol pe rusi?
– Catedrala Mantuirii Neamului va avea, in final, 120 de metri, prin modificarea unor elemente de urbanism, insa, deocamdata, documentatia este facuta pentru 100 de metri inaltime. Fiecare zona din fiecare oras are stabilite niste caracteristici urbanistice care trebuie respectate. In PUG este prevazut 100 de metri, dar este in curs de aprobare un PUZ, care va modifica si aceasta inaltime si atunci putem si noi interveni, cum am facut si in Bacau, astfel ca turla principala ar putea ajunge la 120 de metri. In acest fel, cei care se ocupa de statistici de acest gen vor face corectiile necesare. S-a stabilit un manager general, care este elvetian. El conduce lucrarile si a stabilit un grafic. In 2016 Catedrala poate fi gata. Ea va costa 120 de milioane de euro, la rosu, cu toate echipamentele si finisajele brute, iar pentru celelalte constructii vor mai fi necesare circa 80 de milioane euro. Lucrarile de finisaje superioare, picturi vor ajunge la 200 de milioane de euro. Este o planificare de tip elvetian, insa daca exista finantare, orice constructor se capaciteaza si se poate incadra in acest grafic.
– Sunt intr-adevar lucrari uluitoare, de o mare forta, cu mesaj catre viitor, numele dumneavoastra va ramane pe vecie daltuit in piatra ca arhitect al Catedralei Manturii Neamului, cum va ramane si pe zidurile Catedralei din Bacau. Cine a inceput proiectul Catedralei “Inaltarea Domnului” din Bacau?
– La inceput, in 1992, Catedrala a fost proiectata in cadrul IPJ, eu fiind sef de proiect. Dupa aceea, proiectul a fost modificat, la cererea actualului patriarh, care era atunci mitropolit. Din 1994, proiectul a fost preluat de mine si va fi dus pana la capat. Noi consideram ca mai avem nevoie de inca doi ani pana Catedrala va fi finalizata la rosu, inclusiv finisajele exterioare, echipamentele, inchiderile si chiar cu unele finisaje interioare. In faza finala sunt lucrari de mare finete, insa, repet, totul depinde de finantare, care a ramas pe bugetele locale si pe sprijinul credinciosilor. Sa precizam, totusi, ca pana la aceasta ora, Catedrala din Bacau este cea mai mare din tara si din sud-estul Europei.
– Catedrala Mantuirii Neamului este implinirea dumneavoastra profesionala, a intregii cariere. Care a fost prima lucrare ca tanar arhitect?
– Eu am terminat studiile in 1982, am fost repartizat la actualul General Proiect. Am fost un arhitect norocos, pot sa spun acest lucru, altfel nu se explica faptul ca am proiectat doua dintre cele mai mari catedrale din tara. Am intrat intr-un colectiv exceptional, iar prima lucrare a fost ansamblul de locuinte de pe Stefan cel Mare din Bacau. Nu eram eu sef de proiect, ca nu aveam dreptul, insa tot ceea ce s-a construit acolo este opera mea. Mi-am pus apoi semnatura pe multe alte proiecte din Bacau, din alte judete. Acum avem in portofoliu Universitatea “George Bacovia”, Tribunalul Judetean, Arena Mall, gradinite si cele doua catedrale, mandria noastra, coroanele incununarii noastre ca societate, ca specialisti.
– Ati vorbit de planuri urbanistice, de planuri urbanistice generale, zonale. Sunt denumiri care nu capata substanta in vorbirea curenta. Ce inseamna, ce presupune un PUG?
– Planul Urbanistic General (PUG), care in strainatate se cheama Master Plan, nu este un desen, este un plan de dezvoltare a unui oras, a unei comunitati. Daca vorbim de Bacau este foarte important sa se determine, pe 10 ani, dezvoltarea ulterioara a orasului. El necesita o documentatie extrem de laborioasa, care cuprinde tot ce misca pe teritoriul unei localitati. Dupa ce se aduna toata informatia, urmeaza pasul cel mai important, munca arhitectului, care vine cu solutii pentru rezolvarea disfunctionalitatilor constatate in anii din urma. Acesta este rolul unui PUG. O data aprobat el devine, atentie!, lege. Urbanistul propune solutii, care se definesc prin reglementari urbanistice. Daca PUG-ul este foarte bine facut, localitatea se dezvolta armonios, daca este facut prost si nu a cuprins toate elementele, tendintele pe fiecare domeniu, segment, atunci el trebuie amendat permanent cu ceea ce numim noi Planuri Urbanistice Zonale (PUZ), care, de cele mai multe ori dau totul peste cap, nu se mai intelege nimic.
– PUG-ul Bacaului expira in acest an. In 2009, s-a licitat un nou PUG, lucrare castigata de o societate din Iasi. Va intreb, cum de nu au castigat aceasta licitatie arhitecti din Bacau. Nu bacauanii cunosc cel mai bine orasul?
– Intrebarea poate o puteti pune Primariei, eu va voi raspunde din punct de vedere tehnic. S-a pus aceasta problema, insa sa stiti ca nici legislatia in domeniu nu este unitara. In ultima vreme au fost mai multe oferte pentru intocmirea unor PUG-uri pentru mai multe orase din Moldova. Pentru elaborarea unor astfel de lucrari trebuie sa indeplinesti anumite conditii, pana acum doar noi si cei din Iasi le-am indeplinit. Impreuna am participat la mai multe licitatii, la Roman, de exemplu am castigat noi, in Bacau au castigat ei. La noi, in Romania, important este pretul, se pare ca cei din Iasi au licitat pentru o suma mai mica si au fost declarati castigatori.
– Inseamna ca vom avea un PUG de cati bani am dat.
– Nu, eu nu pot sa fac o asemennea apreciere. Punctul de vedere al arhitectilor bacauani, pe care il exprim acum in numele lor, a fost expus si cu ocazia diferitelor intanliri organizate la initiativa Ordinului Arhitectilor sau a arhitectului sef al municipiului cu echipa de la Iasi. Am facut diferite observatii, am depus amendamente. Le-am aratat care sunt problemele Bacaului, punctual pe ceea ce au facut ei. Am dorit sa-i ajutam, deoarece am considerat ca noi cunoastem bine Bacaul si problemele lui de astazi si de maine, ceea ce este foarte important. Amendamentele de care vorbim au fost facute de la prima intanlire, le-am expus, le-am depus si am constatat ca nu au fost luate in seama.
– De ce credeti ca au fost ignorate?
– Eu nu sunt in masura sa fac asemenea aprecieri si nici nu pot sa le fac. Pot insa sa va spun despre ce este vorba, pentru ca bacauanii sa inteleaga. Va voi vorbi in calitate de presedinte al Ordinului Arhitectilor, Filiala Bacau-Neamt. O.A este o organizatie profesionala apolitica. Noi suntem foarte implicati in acest proiect, deoarece va avea o valabilitatea de 10 ani. Intalnirile organizate de OA s-au dorit consultative, noi nu discutam despre oameni, ci despre produsul final. De la inceput PUG-ul a avut omisiuni, chiar greseli, pe care le-am facut publice, nu a fost parerea mea, ci a tuturor celor care au participat. A fost apoi total intamplator si independent de noi parerea Comisiei Nationale de Urbanism, care a spus acelas lucru: PUG-ul propus sufera de lipsa de viziune, de dezvoltare pe directia Est-Vest, de nerezolvare a tramei stradale (a circulatiei publice in interiorul orasului). De aceea, daca amendamentele noastre nu au fost luate in seama, nu-i problema noastra, trebuie intrebati cei de la Iasi.
– Vorbeam de dezvoltarea orasului pe directia Est-Vest. Va rog sa detaliati.
– Bacaul face parte din orasele dezvoltate pe lung, Nord-Sud, avand doua bariere naturale, raul Bistrita si calea ferata. In continuare, el are tendinta sa se dezvolte la fel. In momentul de fata, consideram ca orasul poate sa se dezvolte pe axa Est-Vest, spre Cartierul CFR si dincolo de Bistrita, spre Letea Veche. In aceasta dezvoltare pot intra si comunele limitrofe. Este pacat sa ai un rau asa de frumos in apropiere si sa nu-l integrezi in geometria orasului. Marile capitale ale Europei au asemenea “dotari”: Budapesta, Belgrad, Paris, Londra, Bucuresti etc. Este un dar natural, pe care am putea sa-l folosim in interesul orasului, al cetatenilor. Aici a fost interventia noastra majora. In alta oride de idei, noi am propus un pietonal, centrat pe Catedrala Inaltarea Domnului si pana la Policlinica Veche. Astazi, toate marile orase au un asemenea pietonal, mergeti si in orase din Ardeal, la Viena, Florenta. De ce sa nu ne propunem, de ce nu putem sa imbogatim orasul cu un asemenea pietonal, total sau partial Este o chestiune de civilizatie, de confort.
– Spuneti-mi trei principii generale ale oricarui Plan Urbanistic General?
– Viziunea. O proiectie in viitor a fiecarei entitati. Orasul trebuie sa respire. Al doilea ar fi dezvoltarea unui spatiu prietenos, personalizat. Trebuie sa avem in vedere spatiul civic in zona centrala. Orasul este o cetate, el nu s-a schimbat, in liniile lui generale este ca si cel din antichitate: o aglomerare cu oameni care are in mijloc o agora, unde cetatenii se aduna si socializeaza. Noi am uitat acest lucru, italienii, nemtii, francezii, grecii nu. Al treilea ar fi relatia cu mediul, foarte important, legat de viitorul nostru, al planetei daca vreti: spatiu verde, curatenie, surse de energie regenerabila. Eu as mai adauga unul, cel al reconversiei unor terenuri care au avut o utilitate industriala, principiu pe care nu l-am inventat noi. S-au inchis sau au disparut unele societati industriale, Proletarul, Sonoma, parte din Suruburi, la Letea au fost disponibilizate peste 40 de hectare. In viitor vor mai aparea asemenea situatii. Eu la Letea am propus un cartier de blocuri si vile de inaltime mica, cu spatii verzi, complexe comerciale. Proiectul a fost bine primit si de cei de la Mediu, deoarece este acolo si un parc, o baza sportiva, un lac. Acolo este pusa in opera o idee occidentala. Toata lumea a ramas uimita ca nu a fost acceptata in PUG aceasta idee, de reconversie a unor terenuri extrem de utile in viitor pentru geometria si frumusetea orasului. Eu, ca urbanist, constat, propun, nu decid.
– Am vorbit de PUG, de PUZ, de urbanism, de arhitectura, de design, de frumos, urat, vizionarism. Sa trecem la lucruri mai domestice. Stiu ca sunteti pe jumatate american, fiica dumneavoastra studiaza in America. Ce disciplina si-a ales?
– Da, fiica mea Laura este studenta la New York, la arhitectura. Termina anul acesta, dupa care urmeaza un Master. Face aceeasi meserie ca si mine, insa cariera si-o construieste singura. A facut trei ani la Colegiul Ferdinand, ultimul an la Caragiale, in Bucuresti. A plecat in SUA, este cetatean american. Si eu sunt jumatate american, am rezidenta. Ma duc in fiecare an la ea, anul acesta va fi o vizita aparte, vreau sa particip la absolvire, sa o vad cum arunca cu toca in sus. Nu stiu ce va face in continuare, avem timp sa discutam.
– Sunteti bacauan?
– Nu, am devenit in 1982, am terminat Liceul “Stefan cel Mare” din Tg. Neamt, am facut facultatea la Bucuresti si am avut repartitie in Bacau, la IPJ. Am lucrat aici 10 ani, cu oameni exceptionali, de la care am avut multe de invatat.
– In ultimii ani, cu democratia in varf de bloc, indivizi fara cultura, educatie, fara minime cunostinte despre rezistenta, arhitectura, proiectare, siguranta cladirilor s-au apucat de daramat prin apartamente pereti, boxe, plafoane etc. Cine raspunde de asemenea anomalii, cine opreste acest macel al cladirilor?
– Este oproblema foarte serioasa si foarte grava. A fost cea mai mare tampenie pe care au putut sa o faca oamenii. Noroc ca a aparut legislatie la timp. Acum inspectorii in constructii au posibilitatea sa fie mai exigenti, mai drastici. Trebuie stiut ca fiecare centimentru de zid, de caramida, de bca, de mortar are importanta lui intr-o structura. Orice interventie, cat de mica, poate influenta rezistenta acelei constructii. Au pus si pun in pericol cladirile, vietile oamenilor. Aici o responsabilitate o are si comunitatea, care trebuie sa reactioneze. Asemenea lucruri trebuie stopate. Toate cladirile sunt construite pentru gradul de seismicitate opt(8), cu Beta majorat, adica 8,5 pe scara Richter. Din acest punct de vedere nu sunt probleme.
– Domnule arhitect, cine se ocupa, cine mai raspunde acum de urbanistica stradala, de mediul in care traim zilnic ?
– Buna intrebare… Exista specialisti, urbanisti sau arhitecti, care sunt interesati sau angajati de cineva sa faca asemenea lucrari. Dar cel mai important pion trebuie sa fie primariile, ca administratori ai teritoriului, care au obligatia sa se ocupe de organizarea stradala, de mobilier urban, de imaginea orasului. In alte tari exista legislatii foarte stricte in aceasta privinta, in amenajarea spatiului public. Cine nu le respecta, plateste! La noi, ca la noi. Uitati-va in oras, se construieste unde vrei si nu vrei, dar mai ales cum nu trebuie. Noi suferim de lipsa de viziune. Rezolvam astazi o problema, maine alta, dar nu am rezolvat totul in mod unitar. Domnule ziarist, ne trebuie creier, minte luminata. Este valabil in toata Romania. Noi alegem niste gospodari care trebuie sa gandeasca pentru noi si cu noi. Nu spune nimeni sa daramam orasul, il dezvoltam, valorificam mostenirea, spiritul, traditia. Daca raspundem la aceste intrebari, la aceste realitati, atunci putem sa definitivam un PUG modern, putem construi un oras modern.
Gheorghe Baltatescu