23 decembrie 2024

„Sacrificiul si solidaritatea fac parte din gena pompierului”

Interviu cu general de brigada Mihai Simionescu, inspector sef al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Maior Constantin Enea” al judetului Bacau

– Domnule general, recentul cutremur devastator din Japonia a adus, din nou, in fata opiniei publice faptul ca si Romania se afla intr-o zona seismica destul de activa. In fiecare an, in luna martie, reluam tema sigurantei cladirilor, a populatiei in caz de producere a unor cutremure. Cum va actiona ISU Bacau in eventualitatea unor asemenea evenimente?
– Nu intru in detalii privind studiile, prog­nozele privind miscarile seismice din zona Vrancei. Nimeni nu stie cu siguranta cand se pot produce asemenea seisme, dupa cum ati vazut nici chiar Japonia nu are puse la punct asemenea tehnologii. In aceste conditii, ISU Bacau are pregatite planuri si strategii de interventii pentru orice fel de calamitate, cu precadere in localitatile unde sunt amplasate unitati industriale care folosesc substante chimice, produse petroliere sau de alta natura care, prin manipulare gresita sau accidente pot produce pagube de mare amploare. Procedam periodic la simulari impreuna cu toate institutiile care au atributiuni in acest sens, la care angrenam si populatia.
– Exista in judetul Bacau amenajate spatii, cladiri pentru o asemenea eventualitate?
– Sunt asemenea spatii, dotate cu tot ce trebuie pentru supravietuire in asemenea situatii, iar altele pot fi amenajate ad-hoc, in locurile stabilite dinainte. Avem spatii, adaposturi in orase, dar si in locuri limitrofe, in functie de natura accidentelor sau catastrofelor. In acest fel, populatia afectata poate fi cazata si hranita. Fiecare comitet local pentru situatii de urgenta are amenajate asemenea adaposturi, locuinte modulate, care sunt sau pot deveni functionale imediat. Sunt prevazute masuri de protectie a bunurilor, a populatiei afectate, de izolare a perimetrelor, masuri sanitare, surse de apa etc. Toate acestea sunt coordonate de prefectul judetului, care indeplineste functia de de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta. In judetul Bacau sunt 408 adaposturi care pot asigura conditiile necesare adapostirii populatiei in cazul producerii situatiilor de urgenta, unui seism, catastrofe naturale sau tehnologice.
– Cateva blocuri din Bacau au primit bulina rosie, ceea ce inseamna ca sunt sensibile la un eventual cutremur. Care este situatia lor acum?
– In perioada 1991-1996, s-a efectuat o expertiza a imobilelor de locuinte supraetajate de catre reprezentanti ai Inspectoratului Teritorial in Constructii Bacau. In urma acestor expertize s-a constatat ca, in judetul Bacau, un numar de 321 de imobile se incadreaza in trei clase de risc se­ismic. In municipiul Bacau avem 6 imobile care se in clasa de risc seismic Rs 1. Acestea se gasesc pe strada Marasesti nr. 4, 7, 9, 10, 11, 12, doar imobilul de la nr. 11 a fost consolidat. Alte 44 imobile din municipiul Bacau sunt incadrate in clasa de risc Rs II, restul de 76 fiind incadrate in clasa RS III. Celelalte imobile (191 Onesti), 3 Moinesti, 1 Rachitoasa sunt incadrate in clasele de risc seismic II si III.

Panica – dusmanul numarul unu



– Cum sa ne comportam, ce trebuie sa facem in caz de cutremur?
– Inainte de a va raspunde, as vrea sa mai spun ca permanent informam popu­latia, prin mass-media sau prin intalniri directe, cu privire la primele masuri pe care trebuie sa le aiba in vedere in asemenea situatii, cum sa se comporte, cat si de cunoastere a semnalelor, indicatoarelor strict necesare in situatii de criza. Este demonstrat ca multe victime nu se inregis­treaza la producerea unui cutremur, ci ca urmarea a efectelor imediate: panica, incendii, necunoasterea modului de a acti­ona. Important in asemenea situatii este sa ne pastram calmul, sa nu intram in panica si sa identificam rapid locurile sigure in care ne putem adaposti. Ne-ar lua mult din spatiu alocat sa prezentam toate masurile si indicatiile in caz de o asemenea calamitate, insa sunt sigur ca populatia cunoaste in detaliu masurile care trebuie luate in caz de cutremur.
– Cu ce forte actioneaza ISU, care este dotarea de care dispune?
In incadrarea Unitatii si a subunitatilor exista 13 autospeciale cu apa si spuma, o dotare suta la suta, mai avem si alte tipuri de autospeciale de interventie cu praf si azot, autospeciala pentru fum, gaze si iluminat, de curand am primit in dotare o autospeciala de descarcerare grea, pentru accidente mari, colective, pe calea ferata, rutiere etc. De asemenea, am primit si o autospeciala dotata cu aparatura necesara pentru cercetare nucleara, bacteriologica si radiatii. Suntem dotati cu ambulante de toate tipurile. Cele trei detasamente de pompieri, cel de la Bacau, apoi Onesti, Moinesti, o garda de interventie la Comanesti si una la Podu Turcului, toate au mijloace de interventie specifice. In orasele Buhusi, Tg. Ocna, Slanic sunt servicii voluntare pentru situatii de urgenta, in subordinea primariilor. In localitatile rurale exista servicii voluntare pentru interventii, acestea sunt incadrate cu pompieri voluntari, cu mijloace minime de interventii, iar unele au si autospeciale. Intretinerea si functionarea lor cade in sarcina consiliilor locale. Doresc sa mentionez, in acelasi timp ca exista si planuri de ajutor, de sprijin din partea altor inspectorate din alte judete, in aceste conditii capacitatea de mobilizare si interventii creste. Exista in strategia noastra si mobilizarea, sprijinul voluntarilor, pe cartiere, zone, localitati.
Am omis sa va spun ca avem in dotare cate o autospeciala pentru lucru la inaltime la subunitatile din Bacau si Onesti, dar in cazul unor interventii trebuie indeplinite anumite conditii speciale de teren (plat, solid).

Ne trezim cand este prea tarziu

– In folclor se spune ca niciodata sa nu vezi popa la poarta si pompierii pe casa. Insa neplacut este si cand pompierii vin fara apa la stingerea unui incendiu, situatii reclamate de ce­tateni la diferite evenimente.
– Cu tot respectul contrazic pe oricine face o astfel de afirmatie. Este exclus ca masinile noastre sa plece la un eveniment fara substantele de stingere, fara combus­tibil. Nu s-a intamplat niciodata. Problema este atunci cand rezerva de apa se termina si trebuie sa faci o noua aprovizionare. Da, sunt situatii cand trebuie sa te deplasezi la distante mari, trece timpul, incendiul se poate propaga. Noi avem iden­tificate in toate localitatile sursele de apa, insa nu sunt posibilitati in toate satele, iar autoritatile locale nu s-au preocupat pentru acest lucru. Incercam sa suplinim acest lucru printr-o mobilitate mai buna a utilajelor in caz de interventii majore. Totul este calculat matematic si stiintific, in functie de capacitate, de timpul de interventie la capacitate si parametri maximi. Autoritatile locale din municipii, orase si comune au obligativitatea asigurarii surselor de apa, prin hidranti sau amenajari speciale. In mediul rural sunt inca probleme in aceasta privinta, noi am trimis in teritoriu normele, locurile si sursele care pot fi amenajate, insa ele ori nu au fost amenajate ori sunt distruse de cetateni. Aici intervin aspecte de responsabilitate, economice si de educatie, unde mai este mult de lucru.

Interventie cu zeci de morti si raniti

– Spuneam ca sunteti acum singurul general din garnizoana Bacau. De la locotenent la general au trecut ceva ani. Armata la pompieri era ca o pedeapsa, cum ati ajuns pompier sef?
– Nu este o pedeapsa, este o structura militara specializata la fel de importanta ca oricare alta. Este o profesie de onoare, de curaj, de barbatie. Important este sa-ti placa si sa o faci cu pasiune si daruire. Am terminat liceul teoretic in 1976. Am dat exemen la Scoala de ofiteri activi a Minis­terului de Interne, am absolvit-o in 1979, arma pompieri, si am fost repartizat la Grupul de Pompieri al muncipiului Bucuresti. Dupa patru ani am fost mutat in interes de serviciu la Grupul de Pompieri al muncipiului Bacau. Asa era procedura atunci, acum sunt alte reglementari, mis­carile de personal se executa numai in cazuri de exceptie sau solicitarea militarului, deoarece implica cheltuieli mari pentru asigurarea transportului, locuintelor etc. Sa revin, in 1983 eram locotenent major. Din 1988 am sustinut examen la Academia Militara Facultatea de Arme Intrunite, pe care am absolvit-o in 1990. Revolutia m-a gasit in Bucuresti, in Academia Militara. In perioda 1994-1998 am urmat cursurile Facultatii de Drept din cadrul Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi. In 2000 am urmat un curs de management in cadrul Ministerului de Interne. Ca ofiter, dupa venirea in Bacau am indeplinit functia de loctiitor comandant de companie, apoi ofiter de Stat Major, activand in compartimentul logistic, adjunct al comandantului. Am fost numit comandant al Grupului de Pompieri in anul 2001, iar functia de inspector sef al ISU o indeplinesc din data de 1 ianuarie 2005. Sunt singurul general din inspectoratele judetene, iar la nivel national exista in efectivele inspectoratelor pentru situatii de urgenta, inca trei inspectori sefi cu grad de general.
– Cum a fost prima interventie ca proaspat pompier?
– Am participat la o interventie de amploare, in 1979, intr-o luna de toamna, era un congres in Capitala, nu mai stiu care si al cui. Evenimentul s-a produs pe platforma chimica Dudesti, acolo mai era o fabrica de sticla, Policolor, fabrica de sapun, de anticorozive, Fabrica de Medicamente. Era spre seara, s-a auzit zgomotul unei mari explozii, care a venit de la Fabrica de medicamente, vecina cu subunitatea noastra. A explodat o cisterna aflata pe calea ferata, incarcata cu amoniac, de concentratie peste 90 la suta, venita de la Borzesti. Nu stiu cauzele, atunci nu se dadeau comunicate de presa. S-a intervenit cu toate utilajele, masinile din intreg Bucurestiul. Cand am intrat, deja nu se mai putea respira, ne-am pus mastile, iar privelistea era dezolanta, de cosmar: pe jos erau numai halate albe, persoane care inhalasera amoniac si in acea concentratie zeci de persoane erau decedate. Am gasit noua persoane care faceau parte din servicul propriu de pompieri civili de interventie decedate, nici macar sa ajunga la masti nu au mai avut timp. A fost o interventie foarte dificila, de mare amploare. Cati au murit? Nu ma intrebati, ca nu am aflat nicioadata, insa de ordinul zecilor. Nici salvarile nu mai faceau fata, caram decedatii, ranitii, pe cei afectati de amoniac, cu masinile noastre. Am implinit, iata, 32 de ani de cariera efectiv, din care 2/3 am indeplinit numai functii de conducere.

Alarmele false costa comunitatea

– Am vazut in ultimul timp si interventii fara mare risc. Scoateti persoane blocate in case, salvati animale mici din copaci, din conducte, din mlastini, alungati pasarile din parcuri. Intra in obligatiile pompierilor?
– Atunci cand avem asemenea solicitari intervenim, deoarece suntem o unitate profesionista care presteaza servicii. Si viata unui animal conteaza, chiar daca este mic, o pisica, un caine. Sunt situatii cand intervenim pentru salvarea unor animale mari, care fac parte din avutul unei familii, de ele depinde existenta acestora. Asa trebuie sa privim interventia noastra. Avem si actiuni, mai ales iarna, de protejare a vietii persoanelor prin interventii la locuinte pentru a indeparta turturii, un mare pericol pentru integritatea persoanelor. Facem parte din comunitate si preferam ca aceste servicii sa le prestam noi, cu utilaje specializate decat sa o faca alte persoane care isi pot pune viata in pericol. Orice serviciu prestat de noi se solicita prin 112. Avem, din pacate, si alarme false, insa de cele mai multe ori ele sunt depistate prin filtrele de comunicare.
– Domnule general, am citit, am vorbit cu mai multe persoane si am observat ca interventia dumneavoastra in comunitate nu este numai la evenimente nedorite, ci si interventii de suflet. De unde vine aceasta disponibilitate?
– Exista la noi o traditie. Porneste de la caracterul profund umanitar al armei noas­tre. Noi existam si functionam pentru a fi in slujba cetatenilor judetului Bacau. Suntem educati, pregatiti, instruiti, pentru orice interventie, chiar si atunci cand trebuie sa intervenim cu inima, cu sufletul in caz de necazuri, dificultati materiale, imposibilitatea de a se sustine singuri, fie ei copii sau maturi. Suntem acum atasati de personalul si de copiii cu dizabilitati neuromotorii de la Centrul DANIEL, fiindca asa am crezut cu multi ani in urma ca e bine. Fondurile provin prin Asociatia “Pompierii bacauani”, unde fiecare pompier cotizeaza lunar benevol cu anumite sume de bani, iar cu aceste sume se acopera unele nevoi din astfel de centre din judet. Dar nu numai la acest centru suntem prezenti, noi primim tot felul de apeluri umanitare de la persoane fizice din judet, dar si din interiorul Inspectoratului nostru, de la nivelul intregului minister, cu diverse afectiuni, cu diferite nevoi, ale lor sau ale unor membri din familie. Este vorba de so­lidaritate, de umanitate.

Solidaritate si altruism

– Ati venit cavaler in Bacau, cum a decurs “interventia” la casatorie?
– Am cunoscut-o pe viitoarea mea sotie in anul 1986, ne-am casatorit in 1987, pe 28 noiembrie. Sotia este din Bacau, dintr-o familie de militari. Nu stiu ce gandea despre pompieri, despre arma mea, socrul meu a fost ofiter de artilerie, cumnatul meu a fost ofiter auto, in cadrul unitatii de aviatie. Ceva experienta avea. Stia ce inseamna un militar in casa si, mai ales, cat sta pe acasa. Avem doi copii, un baiat si o fata. Baiatul are 22 de ani, a terminat Facultatea de Stiinte Economice de la Uni­versitatea “Vasile Alecsandri”, urmeaza un master, iar fetita are 20 de ani si este studenta in anul II la Facultatea de Litere tot de la Universitatea “Alecsandri”.
– Biroul dumneavoastra este plin cu tablouri cu reprezentari religioase. Este doar o problema a generalului Simionescu sau a tuturor militarilor?
– Este o problema intima a fiecaruia. Solidaritatea, altruismul fac parte din gena
noastra. Nimic nu se poate infaptui, realiza fara credinta, credinta in Dumnezeu. Profesiunea mea, serviciul meu reprezinta pasiunea vietii mele, nu este una tocmai comoda, ea prezinta si destule riscuri. Eu sunt zi si noapte la datorie, tot ce se intampla in judet aflu si sunt informat la orice ora. Credinta in Dumnezeu, pre­gatirea, experienta ma ajuta sa fac fata acestor comandamente.
– Care sunt calitatile, conditiile pe care puneti accent la o persoana ce doreste sa se inroleze in structura ISU?
– Rezistenta fizica, psihica, spiritul de sacrificiu, daruirea si pregatirea. La noi pregatirea este continua, permanenta. O mare parte din personalul nostru provine din societatea civila, fara cunostinte militare, de specialitate, de aceea ei urmeaza o pregatire complexa, extrem de riguroasa pentru a face fata situatiilor de urgenta, calamitati naturale, catastrofe, incendii.

Misiune indeplinita: salvarea de vieti

– Aveti si posturi pentru femei?
– Da, insa nu personal feminin pe posturile de servant pompier. Avem personal feminin incadrat pe alte posturi (financiar-contabil, psiholog, consilier juridic, resurse umane, in serviciul logistic).
– Care este cea mai mare bucurie a unui pompier?
– Atunci cand salveaza viata unui om. Atunci cand salveaza bunuri materiale, fara a-si pune viata in pericol. Noi nu mergem la o interventie sa generam alte victime. Pentru noi raman in analele inspectoratului interventiile la inundatiile din 2005, 2008 si 2010, care au fost de lunga durata, complexe, dificile, care au necesitat eforturi fizice si de ordin psihic deosebite. Munca noastra, eforturile au avut consecinte benefice pentru loca­litatile afectate si mai ales pentru gos­podariile calamitate, pentru oameni. Atunci cand pompierul se urca pe masina nu stie niciodata la ce se poate astepta, el este insa pregatit pentru orice fel de interventie, chiar si atunci cand merge sa salveze o pisica, un animal sau sa scoata o batrana din casa. Nu exista operatiune usoara sau grea, toate sunt la fel cand dai drumul la sirena.
Gheorghe Baltatescu



spot_img
Ce condiții trebuie să îndeplinească articolul
- Advertisement -
spot_img