Bricolaje: Mai face tonul muzica?

Ieri dimineata, când eram cu urechea ciulita la un radiojurnal, aud ca internautii se orienteaza din ce în ce mai des spre zona culturii, ca si-au mai rafinat gusturile etc. Mai, îmi zic, sa vezi sau sa auzi, si sa nu crezi! Ca e lucru de mirare, oricum! M-a bucurat, desigur, vestea cea buna, dar eu tot neîncrezatoare ramân. Pentru ca, în ciuda eforturilor mele constante, nu prea observ apetitul asta pentru lucrurile cu oarece miez, lumea îngramadindu-se sa dea click tot la stirile si articolele cu iz de scandal. Se vede treaba ca doar asta-i mai scoate din amorteala pe multi aceia care-si mai condimenteaza astfel viata si nu vor sa si-o complice în niciun fel cu chestii mai greu digerabile, care mai dau si de gândit. De, ce sa-i faci, nu poti lupta cu legea minimului efort si cu nepotolita foame a oamenilor dupa stiri de senzatie! La noi, daca o faci cumva pe desteptul, pe individul cult si educat, si chiar esti asa, nu prea ai sanse de reusita si de vizibilitate. Te poti trezi ca esti taxat drept arogant, un tip cu ifose de superioritate intelectuala etc. M-am lamurit înca o data în acest sens, urmarind reactiile (de pe Net) celor care s-au uitat la emisiunea în care Mihai Gâdea l-a avut invitat pe Mihai Razvan Ungureanu. Au fost multi iritati de prestatia eleganta si, e drept, de prea mare diplomatie a premierului, reprosându-i ca nu a raspuns concret la chestiuni arzatoare. Nu intru în fondul problemelor, n-am nici cum, itele politice sunt mult prea încurcate, si eu nu am competente în acest domeniu. Ceea ce mi s-a parut mai mult decât evident si, din fericire, am numarat si destui comentatori care au apreciat acest lucru, a fost calmul desavârsit al inteligentei, logica strânsa, abilitatea de a reduce la absurd si la ridicol o persoana agresiva, ce-si depaseste rolul de moderator. Actualului prim-ministru al României i se pot, într-adevar, reprosa multe, si de asta au grija cei în cunostinta de cauza sau care servesc alte cauze si au alte interese. Eu vreau doar sa remarc, în principiu, o binevenita schimbare de tinuta si de ton. Pentru ca s-a vorbit mult despre ton, tonalitate, în emisiune. La modul ironic, de multe ori. Dar lucrul e important, ca doar tonul face muzica, eu nu ma îndoiesc de asta, desi la noi s-a cam uitat demult acest adevar. Acum vorba groasa, atacurile primitive, minciunile sfruntate, bascalia cea mai ieftina, invectivele si isteria de chivute sunt în trend-ul autohton. Stiind si vazând prea des toate astea, recunosc ca am simtit un fel de usurare si ca m-am binedispus urmarind în direct o proba de stil comportamental, de eleganta, temperanta, tact. Rara avis prin ograda noastra, pe unde se zbenguie, cotcodacesc si chiraie avan tot soiul de oratanii.
Carmen Mihalache