Profesorul Solomon Marcus e greu de gasit. Este invitat peste tot în lume sa tina conferinte, exercitand o adevarata seductie intelectuala asupra auditoriului. Cand i-am trimis în vara, prin e-mail, o invitatie pentru "Colocviile revistei Ateneu" din aceasta toamna, era undeva prin America, la o universitate, ca sa sustina niste prelegeri. Ceea ce nu l-a împiedicat sa-mi raspunda, cu extrema amabilitate, imediat, si sa-mi confirme venirea la Bacau, la manifestarea noastra. Asta, pentru data de 7 octombrie, însa domnia sa va fi printre noi, locatarii urbei lui Bacovia, cu o zi înainte, participand la frumoasa actiune organizata de Universitatea "Vasile Alecsandri", sub titlul "Bacau, capitala poeziei romanesti". E un privilegiu sa-l asculti pe Solomon Marcus, pentru ca, într-o lume care trancaneste necontenit, domnul profesor gandeste temeinic, scrie judicios, si vorbeste cu mare farmec, cu umor spiritual. A fost si a ramas un spirit alert, un fin, subtil observator al prezentului si al trecutului, formuland, de fiecare data, sintagme memorabile pe marginea diverselor aspecte si teme abordate. Colocvial si foarte generos, domnia sa nu se zgarceste cu interviurile date publicatiilor culturale, îndeosebi, oferind o încantatoare lectie de sprintena gimnastica a ideilor, o marturie dspre cum se poate trai frumos, în echilibru cu sine si cu lumea. El atrage atentia asupra faptului ca o cultura bazata pe fragmente care nu comunica suficient între ele, cum se întampla, din pacate, în zilele noastre, nu poate da o imagine veridica a identitatii spirituale a unui popor. Iar despre rolul jocului si al spectacolului în realitatea cotidiana spune urmatoarele lucruri: "Avem nevoie de spectacol ca de aer. Nu pot da o definitie a spectacolului, nu o veti gasi nici în Wikipedia, dar voi indica unele cuvinte-cheie, atribute asociate unui spectacol. Nu le veti regasi pe toate în orice spectacol si nu în aceeasi masura. Spectacolul este o chestiune de tip si de grad, nu un predicat binar: prospetime, atitudine contemplativa, iesire din rutina cotidiana, mirare, deruta, nedumerire, atitudine interogativa, tulburare, imprevizibil, maiestrie de un fel sau altul, surprindere a limbajului sau/ si a logicii, înselare a intuitiei curente, a asteptarilor, problematizare, smulgere din contingent, deschidere spre visare, spre încantare, vertij." Solomon Marcus afirma ca teatralitatea si spectacolul se regasesc peste tot, fiind paradigme universale. Visand, în adolescenta, sa devina actor (dar realizand ca nu era avantajat de datele fizice), domnia sa zice ca, pana la urma, tot actor a devenit, meseria de profesor fiind foarte apropiata de aceea a slujitorului scenei. Si, la urma urmei, în toate situatiile vietii cotidiene nu suntem altceva decat niste actori cu totii, asa cum a spus-o Shakespeare si a demonstrat-o, la randul sau, Erving Goffman într-o carte celebra. Cu siguranta, cei care vor dori sa-l asculte pe profesorul Solomon Marcus, în cele doua zile cat va fi prezent la Bacau, vor avea ocazia de a savura un spectacol intelectual de mare tinuta. Chiar ar fi pacat sa pierdeti o astfel de sansa!
Carmen Mihalache