Când vorbim despre artă, indiferent de forma sa, practic exprimăm ce am simțit atunci când am fost părtași la înfăptuirea ei. Astfel, am avut ocazia să o întâlnesc pe Bianca Cojocaru, o tânără pictoriță, elevă de 10 în clasa a VIII-a a Școlii Gimnaziale „Miron Costin”. Pentru ea pictura, ca și teatrul, este un hobby care o ajută să se exteriorizeze.
Pictează peisaje, portrete și multe altele, a avut multe expoziții, face teatru și învață pentru că are în față un examen și vrea să ajungă elevă a Colegiului Național „Gheorghe Vrănceanu”. Despre toate acestea ne-a oferit detalii chiar tânăra pictoriță.
„Tatăl meu are un hobby, sculptura, iar în anul 2016 a fost la o expoziție la Central Plazza, la care l-am însoțit. Mie de mică îmi plăcea să pictez, iar la acea expoziție au apărut și două lucrări de ale mele. Atunci l-am cunoscut pe domnul profesor Gheorghe Parascan, iar tata a venit cu ideea să fac cursuri de pictură.
După ce am început cursurile, prima lucrare pe care am făcut-o a fost un portret, sub îndrumarea profesorului Parascan. Trebuie să spun că aceste cursuri nu le fac la o școală anume, ci în camera mea. Și în ziua de astăzi, profesorul vine la mine acasă o dată pe săptămână și îmi transmite din cunoștințele sale. Încă de la prima oră am învățat despre cum se schițează un portret, am primit informații despre colorație, compoziție și multe altele. De când m-am apucat mai serios de pictură, am realizat mai bine de o sută de lucrări și am avut 12 expoziții colective la Asociația I-Art la Iași, iar debutul l-am avut la galeriile Sara Good Art. Am mai avut încă două expoziții vara trecută la Onești, la Motru, unde am luat și un premiu, «personala» de la Teatrul Bacovia în septembrie 2017 și au mai fost câteva. E destul de greu să faci o «personală», mai ales în Bacău.
Pictura este importantă pentru mine pentru că atunci când lucrez mă simt liberă. În aceste pânze pun o parte din sufletul meu din care doresc să transmit celor care le privesc. Lucrările mele transmit o parte din stările mele, din trăirile mele. Am lucrat icoane, pictură pe sticlă, colaje, acriluri, uleiuri, lucrări 3D etc. Acum sunt într-o perioadă în care atenția este îndreptată mai mult către școală pentru că urmează un examen foarte important pentru mine, cel de Evaluare Națională și accedere la liceu. Îmi doresc să ajung la Colegiul Vrănceanu.
Pe viitor voi mai vedea, dar cu siguranță pictura va face parte din viața mea tot timpul. Pe lângă pictură, un alt hobby al meu este teatrul, pe care-l fac de șase ani. De foarte mică îmi plăcea să recit poezii, să citesc texte tuturor. Cu alte cuvinte, m-a atras mirajul scenei, să fiu acolo în fața oamenilor. Atunci am început niște cursuri la Atelierul Teatral Masca de la Teatrul Bacovia, sub îndrumarea prof. Ștefan Alexiu, iar în primul meu rol am fost un… pepene. Până acum am susținut nouă spectacole și cred că cel mai important rol pe care l-am avut a fost acela al unui rege foarte aspru.
Îmi place foarte mult și teatrul și am să continui să joc cel puțin până în clasa a XII-a. Mai departe nu stiu ce va fi pentru că, deocamdată, nu m-am hotărât. Cât despre cariera pe care vreau să o îmbrățișez, cred că mai am timp să mă gândesc. Ce pot să spun sigur este că pictura va fi alături de mine toată viața iar teatrul… dacă voi avea posibilitatea voi juca atât cât pot de mult.”
