Sunt multi aceia care nu au habar de rolul culturii si al uriasului ei potential in societatea contemporana. Desi cultura reprezinta brandul, marca noastra, identitatea spirituala, cartea de vizita. E adevarat ca nu aduce profit imediat, dar este o hrana esentiala pentru mintea si sufletul oamenilor. De aceea, ne bucuram ori de cate ori vedem un spectacol reusit, o expozitie frumoasa, cand mergem la un concert sau deschidem, spre lectura, o carte. Recent, trei poeti bacauani au aparut intr-o noua colectie, Opera Omnia, initiata de Editura Tipo Moldova de la Iasi. Cartile lor sunt antologii de autor, au referinte critice, la final, si un foarte placut aspect grafic. De cautat, asadar: "Jurnalul seducatorului" de Ovidiu Genaru, "La un pahar de neant" de Calistrat Costin si "iti voi injecta poezie in sange" de Ion Tudor Iovian (prezentate, pe 15 iunie, la Biblioteca judeteana "C. Sturdza", intr-o intalnire moderata de Ioan Enache). Zilele trecute, poeta Violeta Savu (redactor la revista de cultura "Ateneu") si-a lansat cel de-al treilea volum, intitulat "Din departare el ma vedea frumoasa" (Editura Tracus Arte, Bucuresti), dupa ce a participat la un important festival de poezie in Capitala si a citit din creatia sa in cadrul unei lecturi publice la Targul de carte din Bucuresti. Unul dintre cei mai semnificativi poeti contemporani, Ioan Es. Pop, are o foarte calduroasa recomandare pe prima pagina a cartii, spunand ca: "Violeta Savu crede in poezia de dragoste si poezia de dragoste crede, la randu-i, in ea".
Cu un nou volum de poezie (al saptelea, daca nu ma insel) se prezinta in fata publicului si Dumitru Braneanu. "Pelerin la templul cuvantului" (Editura Ateneul scriitorilor, Bacau) este o creatie de maturitate, cand "Vulcanica, tineretea incet s-a stins", lasand loc de reflectie si meditatie pe teme etern umane, trecerea timpului, dragostea, efemerul, iluzia, soarta schimbatoare etc. Preponderenta este insa tema religioasa, trairile poetului, rememorarile, revelatiile sale capatand accente grave, pioase, si un aer de profunda melancolie. Psalmii moderni ai lui Dumitru Braneanu sunt expresia unei acute sensibilitati, a unei firi complexe, inclinate spre reflexivitate si visare. ii insoteste cartea un indemn prietenesc al lui Ovidiu Genaru (cei doi au fost colegi de parlament in anii trecuti), care ii aminteste poetului ca utopia, paradoxal, are capacanele ei, si ca "drumul e plin de amagiri si ispite". Drumul vietii si al artei, deopotriva, as adauga. Pe cand alti politicieni fac numai promisiuni, taie panglici si trambiteaza ceea ce ar trebui sa fie lucruri firesti, normale, mai sunt si din aceia, modesti, discreti, sensibili, truditori ai Cuvantului, crezand cu tarie in virtutile si puterea ziditoare a acestuia.
Carmen Mihalache