Lumea captiva din „Geanta cu cinci fermoare”

Asa-zisa generatie in blugi, sacrificata pe altarul comunismului, este surprinsa minunat, cu toate dramele ei, in ultimul roman al scriitorului bacauan Anton Petrovschi Bacopiatra. Dupa cum aminteste din prefata Petre Isachi, autorul romanului se autodepaseste in raport cu scrierile anterioare – Talismanul negru sau marele secret al fericirii (2008) si Fata din vis (2010) – tocmai prin arta de a surprinde sistemul care degradeaza personalitatea individului, condamnandu-l fatal la o lenta moarte spirituala si, respectiv, la o rapida uitare. De la un capat la altul al romanul este prezenta acea senzatie de deja-vu ca omul nu este decat rodul faptelor sale anterioare iar destinul isi urmeaza cursul pe un fagas prestabilit. Totodata, in elaborarea acestei scrieri existentialiste, Anton Petrovschi Bacopiatra se conduce dupa principiul "a uita fara a uita", pentru ca in deznodamantul Gentii cu cinci fermoare sa ne anunte cu nostalgie ca "in libertate, intelectualii sunt mai productivi si mai eficienti, insa fericiti nu vor fi niciodata! Duc in spate o povara…"
Mai amintim ca romanul a vazut lumina tiparului zilele trecute la editura ieseana Institutul European, in colectia Inorog. Publicata intr-un format practic, care invita la lectura, Geanta cu cinci fermoare se prezinta cititorului epocii Internetului ca o proza bine articulata narativ, cu experiente de viata unice, cu alegorii si parabole ca modalitati de initiere.
Radu George