Aplauze din suflet pentru Ansamblul Busuiocul

Marea sarbatoare nationala a Unirii Principatelor Române, din 24 ianuarie, a fost onorata cum se cuvine la Bacau, printr-un izbutit spectacol, sustinut de Ansamblul Folcloric Busuiocul. În timp ce în tara, la Iasi, si la Focsani, se auzea un cor de huiduieli, tâsnite tot din suflet, dar din disperarea si lipsa de speranta a oamenilor, în sala Teatrului Bacovia, plina ochi de spectatori, nu mai conteneau aplauzele. Orchestra Plaiuri Românesti, sub conducerea lui Victor Coman, grupurile vocal-instrumentale, solistii, dansurile populare, a caror coregrafie este semnata de maestrul Petre Vlase, prezentatorii spectacolului, si recitatori, în acelasi timp, au încântat publicul, trezindu-i o vie emotie si sentimentul firesc de mândrie patriotica. Sentiment care nu are cum sa pice în desuetudine, cum cred niste ignoranti si niste neispraviti. Spectacolul, realizat în colaborare cu Teatrul Bacovia, a avut un scenariu bine articulat, legaturile dintre diferitele momente fiiind facute de actorii Daniela Vrânceanu si Matei Bogdan cei doi actori de la Teatrul Bacovia întruchipându-i pe Ioan Alexandru Cuza si pe doamna lui, în câteva scene semnificative, vezi juramântul domnitorului, rostit solemn de interpret, si cu adânca tulburare. Actorii au fost un liant sensibil al spectacolului, recitând cu patrundere câteva poezii memorabile din lirica patriotica. Decorul a fost simplu, dar evocator, iar costumele au impresionat prin frumusete si autenticitate. Flacaii aveau prinse la caciuli o floare rosie si o bentita cu tricolorul, si pe camasi purtând o banderola tricolora, iar iile si fotele fetelor erau din acelea adevarate, respectând traditia, nu contrafacute, cum se mai poate vedea prin alte parti. Dansatorii au umplut scena, ca într-un vârtej, oferind publicului clipe si tresariri de bucurie deplina. S-a aplaudat îndelung la trilurile din Lie-ciocârlie, la maiestritele cântece de la nai, la finalul spectacolului, când s-a dat glas la Hora Unirii, toata lumea fiind în picioare, în ropot de aplauze. Ceea ce m-a miscat a fost gestul unei fetite, dintr-o loja, unde statea între parintii ei. Avea un mic tricolor la ea, pe care l-a tot fluturat, în timpul spectacolului. O cheama Raluca si are 6 ani, pentru ca am avut curiozitatea sa o cunosc, sa-i spun ca mi-a placut reactia, participarea ei la eveniment. Si i-am felicitat parintii. Daca toti românii si-ar educa astfel copiii, ca sa nu uite cine suntem, ce istorie avem, cultivându-le sentimentul de mândrie nationala, si de demnitate, cred ca România ar arata altfel si ar avea un viitor asigurat.
Carmen Mihalache