Cauza incendiului de la Maternitatea Giulesti se pare ca este o improvizatie de la sistemul de aer conditionat. O treaba de mantuiala, specifica neamului nostru care nu duce in mod serios un lucru pana la capat. Totul este posibil si nimic nu are consecinte. Aparatele, ca sa functioneze, trebuie pornite dar si supravegheate strict. Vorba lui Arghezi, cand a vazut niste masini noi, de fabricatie germana, aduse la noi, si a intrebat: da’, le-ati adus cu tot cu nemti? e mereu actuala, dupa cum se vede. Cum este si injuratura unui cunoscut filosof: mama ei de netrebnicie romaneasca! Curg catastrofele ca la robinet si, in loc de masuri urgente de taiere a raului din radacina, se face filosofia nimicului, se intorc fleacurile pe toate partile. Foare rar plateste cineva pentru lucrurile grave care se petrec neincetat sub ochii nostri. De obicei se gasesc marunti tapi ispasitori, cate un acar Paun, in timp ce marii vinovati isi vad nestanjeniti de viata lor. Oricum, e evident faptul ca lucrurile au sarit din matca, luand-o razna de tot. Iar lumea e din ce in ce mai “nervozata”! In loc sa-si recunoasca insa propriile probleme, si, eventual, sa-si trateze nevrozele reale, oamenii se stropsesc amarnic unii la altii, facandu-se, reciproc, “psihopati”. Nu mai vorbesc de cat de primitiva este acceptia unei dereglari, a unei boli mintale la noi. Si de cum sunt priviti, cu o neintelegere enorma, cei care clacheaza si recurg la serviciul unui psihiatru! E un domeniu de-a dreptul minat, incat mi se sparie gandul cand vine vorba despre aceste triste realitati. De care, la o adica, nimeni nu-i ferit, pentru ca nimeni nu are de unde sti ce i se poate intampla la un moment dat. La o durere mare poti usor sa-ti pierzi mintile. Ceea ce mai stiu este si ca ca marile dureri sunt mute, in general. Si de aceea sunt foarte mefienta fata de indivizii care fac un tam-tam imens din suferinta lor, scotand-o la vanzare publica. Este ingrozitor sa vezi cum s-au deprins unii oameni sa faca mare caz de necazuri si sa scoata un oaresice profit din orice mizerie. Si cat de repede uita, multumindu-se sa repete aceeasi jelanie: asa-i la noi, asta-i Romania! De parca ar fi un fatum, un blestem. Cu mentalitatea asta paguboasa nici nu-i de mirare ca o tot ducem intr-o fatala improvizatie. Ceea ce s-a intamplat acum, cu incendiul de la maternitate, este o tragedie cumplita, cutremuratoare. Dar, daca nu vom pune capat improvizatiilor, de oricare fel, carpacelilor, superficialitatii, iresponsabilitatii, tragedia se va instala definitiv.
Carmen Mihalache