Pe timp de criza oamenii au alte prioritati si o lasa mai moale cu indeletnicirile placute, printre care ar trebui sa figureze si lectura. Dar asta tine de educatie, de gradul de instructie, in primul rand, cititorii activi formandu-se inca din timpul scolii. Degeaba investesti in publicatii si in carti valoroase daca nu ai si un public pregatit sa citeasca. Si ma refer la genul de public activ, nu la cel care vrea sa primeasca totul mura-n gura, lucruri gata mestecate. Publicul pregatit sa citeasca este unul dinamic, care nu cunoaste lenea gandirii. Are rabdare, stie sa caute informatia. In Occident, la care ne tot uitam cu jind, un ziar are un volum considerabil de pagini, cuprinde informatie foarte diversa, in mare cantitate, respectand insa si criteriul calitatii, al continutului. Asa incat ai ce alege din el si ai ce citi chiar mai multe zile. Mi se pare important, in acest sens, faptul ca in unele tari vestice elevii sunt invatati care este modul de lectura al unei gazete si cum sa se uite la emisiunile de televiziune, ca sa nu ajunga niste indivizi fara discernamant, fara gust si opinie personala, luand de-a valma, pe neingurgitate, ce li se pune in fata ochilor. In Germania, de pilda, subventiile din zona creatiei sunt substantiale si tot acolo exista programe istete dedicate receptarii. Iar responsabilii culturali au drept misiune de prim rang promovarea lecturii. Cu o populatie care "citeste" pozele desucheate din tabloide si se intoxica cu stiri de un senza- tionalism ieftin n-ai cum sa accezi la civilizatie. E nevoie, tot dupa model occidental, daca vrem sa fim cu adevarat europeni, de metode institutionalizate de a-i sprijini pe creatori, pe oamenii condeiului, ca sa treaca de testul pietii. Casele literaturii, cum sunt numite in Europa, unde sunt retele specializate in aceasta directie, au mare succes si ii ajuta mult pe scriitori ca sa ajunga la public. Sunt, aceste case literare, locuri de socializare si dialog intelectual, creeaza evenimente, atrag oameni interesati si sunt capabile de a stringe si fonduri. Organizeaza lecturi publice, vand bilete, pun in circuit nume de creatori interesanti, care au ceva semnificativ de spus, au impact in randul auditoriului. Astfel de intreprinderi, de programe dedicate receptarii, de promovare a lecturii active depasesc zona pur culturala, fiind, de fapt, niste proiecte civice de maxima importanta in viata unei societati. Pentru ca democratia se construieste cu indivizi instruiti si informati, avand o identitate bine definita, personalitate si spirit critic, si nu cu o turma indistincta, haotica, usor de manipulat.
Carmen Mihalache