Romana de azi: Un plus de cultura

Revistele de cultura aparute la noi de-a lungul timpului se feresc sa puna an titlu cifre. aDictionarul presei literare romanesti” al lui Ion Hangiu (2004) anregistreaza doar zece cazuri, cel mai vechi fiind o publicatie aparuta la Iasi, antr-un singur numar, an anul asezat si an titlu: a1898. Gazeta literara”. Un aziar socialist” bucurestean face propaganda Zilei Internationale a Muncii, a1 Mai (1-iu MAIU)”, tiparit de Editura Cercului aRomania muncitoare” an 1904, tot antr-un singur numar. Moda de a consemna data nasterii unei gazete revine: a13 martie 1916″ este si ziua cand la Bucuresti apare, prin grija unui comitet, o publicatie menita a nemuri revolta studentilor din fata Teatrului National, din urma cu zece ani. an avanturile lor de nestapanit, avangardistii asi scot o arevista constructivista”, a75 HP” (1924), condusa de trei pictori: Victor Brauner, Marcel Iancu si M.H. Maxy, cu colaborarea scriitorilor Ilarie Voronca, Ion Vinea, Stephan Roll si Brunea Fox. Cinci ani mai tarziu, la Iasi, o alta revista de avangarda, aXX. Literatura contimporana”, asi permite sa parodieze aApa mortilor”, de M. Sadoveanu, de exemplu, dar publica si literatura originala. Nu departe de atmosfera voit novatoare, an 1931, an capitala apare aXY. Literatura si arta”, cu subtitlul aRevista noii generatii”, adresata tinerilor de atunci si sustinuta de acestia: Neagu Radulescu, Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu, Eugen Jebeleanu, Eugen Ionescu (aPoetii nu sunt seriosi”) s.a. La Focsani, an 1934, probabil pentru a atrage atentia, apare aRevista lunara de literatura si cronica” cu titlul a13″, la care colaboreaza Mircea Streinul, Ion Frunzetti, Al. Calinescu s.a. Dupa zece ani, la Campulung-Muscel, Pericle Martinescu si Ernest Bernea scot doua numere (iulie si august) din revista de aLiteratura. Poezie. Arta” a1944″, evaluat si sub raport artistic ca un an de rascruce. Tot o data de referinta apare an titlul publicatiei saptamanale a22″, editata de Grupul pentru Dialog Social, ancepand cu 20 ian. 1990.
an 1998, la Bacau, din initiativa lui Petre Isachi, se pun bazele revistei de cultura a13 PLUS”, cu aparitie lunara, sub egida Editurii PSYHELP. Chiar daca antre timp a devenit trimestriala, publicatia a ramas un centru de coagulare a energiilor creatoare provenite din zona profesorilor de limba si literatura romana andeosebi. Titlul este chiar cronica nasterii revistei: la semnalul dascalului de la Liceul aGh. Vranceanu”, ne-am adunat la parterul scolii, pe rand – ca la o antalnire neconventionala, ca doar era an cumpana numai si numai pasiunea pentru scris a celor an cauza -, pana la 13 candidati. Numarul a suras tuturor si s-a decis pe loc sa fie numele revistei. Pentru ca antre timp au mai aparut pretendenti la fotoliul de redactor sau colaborator, s-a adaugat acel PLUS. S-au strans, din 1998, peste o suta de editii (cea din iulie-august-septembrie 2009 poarta numarul 131), antr-o ambratisare tematica desprinsa din marea egida a culturii nationale.
Ceea ce se apreciaza la arevista lui Isachi” – cum i se mai spune – este mobilitatea stilistica, anainte de toate. Gandite constructiv, neancorsetate de canoane, paginile se desfasoara antr-un mozaic tematic de buna calitate, ceea ce o apropie de aAxioma”, de pilda, fara a fi nici pe departe copia revistei lui Ieronim Tataru de la Ploiesti. P. Isachi rasfata eseul: stiintific (C. Enianu, psihosociologul de serviciu), artistic (Ozana Budau, despre aCuvant, imagine, video-art”) si desigur literar (estetogeneza Corneliei Ichim-Pompiliu) (exemple extrase din numarul 110/ 2007). Nici cand asi transcrie jurnalul (aUrmele realului. Ideea ideii” – 116 / 2008) nu se desprinde de traseul eseistic, pentru ca extrasele ce fac continutul ansemnarilor sunt din marea literatura si deci merita a fi aduse an vazul tuturor. Desigur ca noutatea lexicala este seducatoare: captatio malevolentiae (an loc de benevolentiae), dekatriafobia sau ateama de numarul 13″ (apropo de numele revistei) etc. Cu un model ireprosabil an editorialele lui P. Isachi, colaboratorii revistei scriu dezinvolt si cu efect. Belatris-Petronela Florea, de pilda, fosta sa eleva de la aGh. Vranceanu”, se plimba senina printre subiecte de literatura romana si universala, lingvistica, arta, ca si colega ei de la Literele bacauane, Ana-Maria Mazilu, sau Petronela Savin si Adrian M. Cretu.
Alte doua caracteristici, asa cum le intuim noi, sunt an a13 PLUS” ancorarea an cotidian, prin angajarea premiilor revistei, acordate la diverse concursuri de creatie literara, si – an ordine strict jurnalistica – prelucrarea redactionala a materialelor. Nu exista articol neansotit de o determinare publicistico-tematica: de la teoria literara (roman, eseu, sceneta etc.), la dialogul implicit cu cititorul (aFetele lecturii”, aOrga de poezie”, aPolemice”, aIntegrare an actul artistic” etc.).
ansumand consideratiile de pana aici, ne vedem constransi sa rostim un singur cuvant: respect. al vedem reflectat an atitudinea fata de valorile perene ale culturii romanesti, al desprindem din politica redactionala orientata spre stimularea condeierilor tineri, al simtim an atotcuprinzatoarea deschidere spre valoare. Petre Isachi este ansa si un aspru critic al suficientei si epigonismului, al prostului-gust si al adivertismentului trivial”, al agresivitatii jurnalismului cultural si al ancalcarii normei sociale. Cu o astfel de conduita civica, avand drept instrument ritmul egal al aparitiilor publicatiei deja maturizate, putem miza pe plusul de cultura care nicicand nu este excedentar.
Ioan Danila