Poetii „slujesc un grai”

Se stie ca scriitorii sunt creatori de limba, prin harul de a da nume celor din jur si de a fi puntea spre acestea. De aceea ei sunt aun singur, ne-mpartit, neintrerupt popor”, cum ii eticheta Lucian Blaga. aCantand, ei mai slujesc un grai pierdut de mult” (aPoetii”). Dar tot ei sunt cei ce ne arata calea dreapta cand vine vorba de terminologia menita sa descrie lumea, asa cum o vad ei. Lucian Blaga pare a fi un manuitor (si un mantuitor) de cuvinte, cum ii placea sa afirme, in ceea ce acestea au mai original, cand avem in vedere limbajul filozofic intemeiat de el.
Primul dintre termeni, cel mai raspandit, desemnand stiinta stiintelor, apare in titluri precum aFilosofia si simtul comun”, aProblema filosofica si problema stiintifica”, aDimensiunile viziunii filosofice” s.a. (aTrilogia cunoasterii”). Daca in 1982 norma academica cerea rostirea si scrierea exclusiv cu az” (filozofie, filozofic etc.), DOOM2 (2005) permite ambele forme, punand pe primul loc pe cea cu as”: filosoafa/ filozoafa, filosof/ filozof, (a) filosofa/ filozofa, filosofala/ filozofala, filosofare/ filozofare, filosofic/ filozofic, filosoficeste/ filozoficeste, filosofie/ filozofie. De altfel, consoana as” este preferata de Lucian Blaga si in alte contexte: aCensura transcendenta” (DOOM: cenzura), aCunoasterea paradisiaca si cunoasterea luciferica” (DOOM1 – 1982 – si DOOM2: aparadiziaca”, dar si aafrodiziac” de exemplu). in editia de aOpere”, 8, ingrijita de Dorli Blaga (aMinerva”, 1983), la aCuprins” (p. 735), primul subcapitol din aTrilogia cunoasterii” este transcris aDespre constiinta filozofica”. Desigur, e o greseala de tipar, cata vreme in continut apare invariabil litera as”. (In volumul 10, aTrilogia valorilor”, titlul aFizica senzatiei” este transcris corect, desi in epoca se vehicula forma asensatia”.)
Un al treilea termen, frecvent intalnit la autorul aPoemelor luminii”, utilizat astazi in situatii tot mai diverse (nu neaparat in limbajul filosofic), este atranscendental” aDogma si transcendentul”, aCensura transcendenta” etc. Din pacate, se aude si, mai grav, se scrie a*transcedental”, prin reductia celor trei an” din totalul consonantic, perceputi de vorbitor ca un exces. Prima silaba nu este periclitata (o sustine prezenta in derivate ca transoceanic, transport s.a.) si nici ultima (o apropie de continental, ambiental s.a.). Concluzia este ca termenul in discutie are cate un n in fiecare silaba: trans-cen-dent, plasat in finalul acesteia.
Un al patrulea termen, apoetica”, este preluat din limbajul criticilor literari si desemneaza disciplina care studiaza creatiile literar-artistice sau, intr-o acceptie mai restransa, un sistem de forme si principii poetice specifice unei epoci sau unui curent literar. Acelasi Lucian Blaga gasea ca aAristotel s-a ocupat de metafore in poetica sa, deosebind mai multe variante”. Paronimul acestuia, apoietica”, din marile dictionare (Micul dictionar academic – 2003, Noul dictionar universal al limbii romane – 2006, Dictionarul explicativ ilustrat al limbii romane – 2007), este tot mai folosit de teoria literaturii. Initial a fost un element de compunere, alaturi de -poieza, cu sensul de acare genereaza/ produce/ da nastere” (dupa grecescul poiein aa face, a crea”). Substantival, inseamna acreare, producere, aparitie”. Rostirea moldoveneasca poate duce la confuzii. Preiotand (asezand un ai” semivocalic inaintea lui ae” la inceput de silaba, ca in *siepict, *spoieziet), deturnam sensul in cazul perechii poetica-poietica. (O teza de doctorat apartinand Lacramioarei Solomon, aPoetica elementelor in lirica lui Lucian Blaga”, dezvolta diferenta dintre cei doi termeni.)
Provocarea saptamanii: bacauan sau bacaoan?
Conf.univ.dr. Ioan Danila