Hramul cu manele

Hramul Bacaului, eveniment inclus in lista celebrarii a 600 de ani de atestare documentara a orasului, s-a dovedit un fiasco. Mocirla, lipsa numelor cu rezonanta de pe scena, mizerie crancena. Un fel de „asa nu” al organizarii. Bine c-au fost manele la discretie.

Bacau, anul de gratie 2008. Doar anul si luminile atesta organizarea hramului urbei lui Bacovia la inceput de mileniu trei. Fundalul sonor cu rezonante mic balcanice, mocirla pana la glezne si urletele amatorilor de bahice placeri si-au dat mana pentru a demonstra, inca o data, ca painea (de fapt micii) si circul ieftin sunt coordonatele preferate de populatia ahtiata dupa asa zise evenimente. Vestea proasta e ca, probabil, in conditii similare vor fi organizate si Zilele Bacaului, din moment ce tapsanul din fata Catedralei Ortodoxe asteapta neputincios binecuvantarea betoanelor. Atmosfera de ev intunecat pentru celebrarea unui eveniment important in viata bacauanilor.

Necunoscutii de pe scena

Pentru hramul Bacaului, lista marilor invitati a cuprins, in masura covarsitoare, doar no-name-uri ale lumii artistice. Niciun nume de rezonanta nu a aparut pe afisele ce au impanzit targul. Iar prestatia a fost pe masura. Manele, iarasi manele, ceva muzica populara si niscai tentative de pop. Bineinteles, pe baza de play-back, deoarece este necesar talent pentru un recital live. Insa chiar si necunoscutii ce au poposit pe scena s-au plans de locatia lipsita de inspiratie. Mocirla atotstapanitoare a izbutit sa le taie avantul artistilor la metru ce s-au bucurat de atentia publicului.
La tot pasul, la hramul Bacaului, daca nu dadeai de noroaie, aveai toate sansele sa te impiedici in cutii de carton, lazi folosite pe post de scaune, mormane de gunoi. Chestiunea cu omul sfinteste locul s-a dovedit, din nou, lipsita de substanta. Ambulantii cu seminte, balonase si alte prostioare se inghesuiau in sufletul oamenilor de le stateau berea si micii in gat, lipsa locurilor de acces au dat „culoare” unui asa-zis eveniment lipsit de personalitate, dar care a excelat in mizerie. Un fel de eveniment, pentru un fel de oras cu un fel de civilizatie. Tragand linie, hramul Bacaului, organizat in parteneriat cu autoritatile locale, s-a dovedit sub orice critica. Iar vremea capricioasa a pus capac, prin ploile ce au transformat locatia de langa bazin intr-o piscina numai buna pentru luptele in noroi. Asa se intampla daca nu e programat si un recital cu Romica Jurca. Oricum, ar fi fost unul (daca nu singurul) dintre numele cu rezonanta de pe scena marelui eveniment.Scris de Emilian Berceanu