aPana anul trecut, in scoala noastra nu s-a facut nimic, declara Tincuta Bondalici, director la aG.M. Cancicova. In sfarsit, am primit aproape 5 miliarde de lei vechi, din care s-a inlocuit acoperisul la Corpul A, s-au pus termopane si s-a renovat fatada. Mai avem cam o treime din fatada neterminata si speram sa vina banii necesari”. S-a pus parchet in aproape toata scoala, iar in Corpul B (cladirea noua) a fost facuta instalatia termica. Tot anul trecut a fost reparata canalizarea. aInspectoratul Scolar ne-a dat 50 de mese pentru doua clase, iar restul le-am reparat noi, cu angajatii. Am cumparat blaturi si ne-am gopodarit cum ne-am priceput. Punctul forte al scolii este biblioteca, pe care am modernizat-o de la A la Z cu banii Ministerului Educatiei”. Totul e nou, mobilierul, care a costat 110 milioane de lei, parchetul, calculatoarele etc. Si laboratorul de informatica va fi o mandrie. Acum, Scoala aG.M. Cancicov” are doar 10 calculatoare, insa foarte curand lucrurile se vor schimba. aModernizam o sala de clasa, ca sa facem un laborator de informatica, declara prof. Bondalici. ISJ ne-a repartizat 24 de calculatoare noi, dar inca nu le-am adus pentru ca trebuie sa amenajam sala. Sunt cerinte speciale: gresie, prize cu impamantare, retele in pardoseala”.
aGardul ne face de ras”
Laboratorul de chimie, insa, va ramane rusinea scolii. aArata jalnic, sustine Grety Moroi, consilier educativ. Practic e cea mai urata sala de clasa”. Nici laboratorul de fizica nu e grozav. In amandoua e nevoie de mese noi, de vitrine, de vase, substante, aparatura. Copiii vad experientele simulate pe calculator, da nu e acelasi lucru. Mult mai incantati ar fi sa faca ei insisi experimente si sa obtina rezultate. O alta agaura”, de data aceasta si la propriu, o reprezinta gardul, care are portiuni intregi lipsa. E un gard din stalpi si placi de beton, foarte urat, care contrasteaza neplacut cu fatada. aScoala Cancicov este una dintre cele mai vechi din oras, de fapt, e a doua dupa aAl.I. Cuzaa, spune Mitica Pricopie, director adjunct. Pe vremuri, era cunoscuta ca aScoala de pe Campul Posteia. Anul viitor, va implini 90 de ani de la infiintare”. Institutia va avea nevoie de bani pentru aceasta festivtate si pentru doua busturi, ale sotilor Cancicov, patronii scolii, dar si pentru gard. Nu se cuvine, la asa sarbatoare, sa-ti intampini oaspetii de dupa ziduri de beton, cenusii si sparte.
Proiecte pe teren, nu pe hartie!
aLa proiecte stam foarte bine pentru ca avem spatiu suficient ca sa organizam fel de fel de activitati, arata prof. Tincuta Bondalici. De la 3400 de elevi, pana in 1990, am ajuns la 400 deoarece in jur s-au construit multe scoli, iar populatia a scazut. In plus, multi parinti pleaca in strainatate si isi iau copiii cu ei”. Intre multele proiecte desfasurate se numara aSOS natura!”, aCititorii mileniului III”, aSi ei pot fi ajutati”, realizat in parteneriat cu Betania, Programul de modelare comportamentala, cu Politia, aCalatori in lumea cartii”, aAmities sans Frontieres”, aEcoscoala/Ecogradinita. Alte doua importante proiecte sunt Centrul de Zi aRainbow”, in parteneriat cu Paulus Mission, si programul aScoala dupa scoala”. In cadrul proiectului aSa invatam despre natura”, Scoala aCancicov” a organizat in martie 2008 expozitia de colaje si desene aPadurea, aurul verde”, la care au participat copii din 28 de judete. Jurizarea a fost asigurata de o comisie formata din specialisti de la Agentia de Mediu, ISJ, CCD, Palatul Copiilor. aUn proiect foarte frumos este aFarmacia naturiia, in cadrul careia facem sesiuni stiintifice si activitati practice cu copiii, sustine prof. Grety Moroi. Ei au confectionat felicitari ecologice sau alte obiecte din materiale biodegradabile. De asemenea, au confectionat brazi artificiali, din PET-uri, ca sa salveze braduti vii, din padure. Urmatoarea activitate este strangerea de plante medicinale, prilej cu care vor invata si care sunt proprietatile lor terapeutice, pentru ca vor participa la un concurs”. aSa salvam planeta albastra”, ne indeamna copiii, care impreuna cu DS planteaza puieti si fac documentari in teren, pe Valea Trotusului. Prof. Moroi afirma ca aceste proiecte anu sunt pe hartie” si ca scopul lor este de a-i face pe elevi sa inteleaga importanta voluntariatului, a implicarii in toate problemele comunitatii.
aCiobanasul” ridica publicul in picioare
Nu putem sa nu vorbim despre una dintre cele mai importante activitati extracurriculare, promovarea traditiilor romanesti, indeplinita de ansamblul aCiobanasul” al prof. Mitica Pricopie. aCiobanasul” a fost infiintat acum 10 ani si are 60 de artisti, de la clasa I pana la a XII-a. aSi studentii inca se tin de mine”, spune profesorul, zambind. De la ora 15,30 la 16,30, lucreaza cu acei mititei”, din clasele I-IV, pana la 18, e atrupa mijlocie”, iar ultimii sunt cei de la clasele VIII-XII si studentii. aCiobanasul” e cunoscut in Austria, Bulgaria, Franta, Anglia, Spania. Artistii lui au obtinut mereu premiul I la Festivalul datinilor de Anul Nou de la Cernauti si la aDobroge, mandra gradina”. aO diploma deosebita am obtinut in Anglia, unde a trebuit sa repetam spectacolul la cererea publicului, spun prof. Pricopie. Si in Africa de Sud, in 2007, cand am deschis spectacolul cu Rapsodia Romana si cu imnul, sala s-a ridicat in picioare si a ramas asa 20 de minute. Mi-au dat lacrimile. Nu stiu daca in Bacau, la Casa de Cultura, s-ar ridica cineva in picioare”.
Copiii saraci sunt mai interesati de performanta
Scoala aG.M. Cancicov” a fost multa vreme perceputa ca o scoala de periferie, cu copii slabi, cu rezultate modeste. E o impresie total gresita, sustine Tincuta Bondalici, director. aUna dintre cauze e faptul ca nu am avut bani sa renovam cladirile, care aratau cum aratau. A doua cauza e propaganda nefavorabila pe care ne-au facut-o vecinii nostri, care doreau sa ne ia elevii, iar a treia, faptul ca se stia ca e un cartier sarac. Ca si cum elevii din familii modeste nu pot fi performanti”. Copiii de la Scoala aCancicov” au intrat anul trecut la licee foarte bune ca aFerdinand I”, aGheorghe Vranceanu”, aVasile Alecsandri”, Colegiul Economic sau Colegiul Pedagogic. La ultima capacitate, cea mai mare medie din judet a fost a unui elev de la aCancicov”, azi licean la aVranceanu”. Si la tezele unice s-au luat foarte multe note mari. Din fericire, prin renovarea fatadei, a disparut una dintre cauzele prejudecatilor. Mai ramane gardul. aScoala noastra are consilier psihopedagogic, doua cabinete medicale, de stomatologie si de medicina generala, si un cabinet de logopedie, lucru cu care alte scoli nu se pot lauda”, afirma directoarea.
Poezie in statia de autobuz!
Anastasia a invatat pana in acest an la tara, in judetul Vaslui, unde locuiesc parintii ei. In clasa a VIII-a a venit la oras, in gazda, si a muncit foarte mult ca sa depaseasca diferentele. Primul succes a fost la literatura, care e obiectul ei preferat: locul II la Olimpiada de limba romana pe municipiu, cu 9,20. Anastasia Tilici adora sa citeasca, dar si sa creeze: aScriu povestiri, compuneri si ma gandesc sa incerc nuvele. In orice moment am inspiratie, dar nu stiu daca voi ajunge scriitoare. Eu imi doresc din tot sufletul sa fiu profesoara si sa-i ajut pe copii asa cum m-au ajutat pe mine doamna diriginta si doamna directoare, cand mi-a fost greu”. Catalin Anghel e un fenomen, sustin profesorii. Sta in Letea Veche si se scoala cu noaptea in cap ca sa ajunga la scoala, insa la tezele unice a luat 10 pe linie. Matematica e slabiciunea lui, motiv pentru care e abonat la olimpiade si la premii: a luat locul I pe judet, in clasa a VI-a, locul III, anul asta, la Concursul interjudetean aVranceanu”, locul I, la matematica, la concursul organizat de MECT, Fundatia de evaluare in educatie si Academia Romana. aPremiul l-am primit de ziua mea, pe 8 aprilie, cand am implinit 15 ani”, marturiseste Catalin. aEste calificat si la faza nationala a Concursului de chimie aChimexperta, care va fi pe 18 aprilie la Satu Mare”, afirma prof. Moroi. Matematica si chimia parca merg impreuna, dar aflu, cu uimire, de la diriginta, ca si Catalin scrie. aIn timp ce astept autobuzul, compun poezii in minte, recunoaste el. Incep idei, le dezvolt, caut rimele, apoi le repet ca sa nu le uit, iar cand ajung acasa le pun pe hartie”. Scris de Silvia Patrascanu
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
