Anisoara si Vasile Petrea sunt invatatori la Dragugesti de 31 de ani. Dascalul si dascalita s-au cunoscut pe vremea cand erau elevi ai Liceului Pedagogic din Bacau si frecventau, amandoi, Scoala Populara de Arta. S-au casatorit si s-aua intors acasa, amai bine zis, acasa la el, in Dragugesti, un sat in care oamenii pretuiesc foarte mult traditiile”. Au inceput cu „Cantarea Romaniei”, iar mai tarziu, cand si-au dat seama ca batranii, cunoscatori ai datinilor, se imputineaza, invatatorii s-au gandit ca e datoria lor sa le conserve. aStrangem folclorul autentic, apoi il ducem copiilor, marturiseste ea. Nu imprumutam cantece de la televizor. Portul la fel, il pastram pe cel din batrani: catrinta neagra, bata, camasa cu flori galbene si tighel negru.” Sotii Petrea lucreaza cu artisti intre 6 ani si 90 de ani: au infiintat in Scoala Dragugesti un grup vocal, aCiobanasul”, o echipa de dansuri, aMugurasii” si au adus aproape de copii doi rapsozi populari, Alexandru Magdalina, 90 de ani, care canta din fluier, si Floarea Sava, 60 de ani, intrepreta de cantece vechi, populare si religioase. Folclorul cules de invatatori a ajuns pe multe scene. Cu graba pe care ti-o da emotia, Anisoara Petrea scoate din biblioteca un teanc de poze si de diplome. aO sa incerc sa formez un grup de femei varstnice, care sa interpreteze colinde Craciun. Copiii nostri invata de la ele. Pana acum sunt 10. Au si costume. In Dragugesti, nu-i casaa sa nu aiba macar un costum popular.”
Descantece din „oglinda timpului”
aNici nu stiti ce mult inseamna aici obiceiurile. La un botez am fost amosicaa, Doamne, ce ritual complicat. Si toti il respecta!” Ca azestrea de traditii” sa nu piara, invatatorii au scris o istorie a folclorului local, supervizata de prof. Ioan Danila. Cartea aComuna Helegiu-In oglinda timpului” incepe cu aParticularitati lingvistice ale zonei”, un minidictionar de arhaisme, si continua cu obiceiuri: aConocovia, de pilda, e cantata de un voinic cand mirele si nasii ajung la mireasa”. Urmeaza descantecele – ade deochi”, ade buba rea”, ade lungoare”, cantece de catanie, strigaturi, ghicitori, mocanasul etc. In partea a II-a, dascalii au facut prezentarea geografica, demografica si istorica a comunei Helegiu si au incheiat cu aLegenda satului Deleni” si aLegenda satului Dragugesti”. I-au iscodit pe batrani, au rasfoit vechi caiete, au adunat scrisori si au pus totul intre paginile acestei carti.
[ad#stire] aSe spune ca numele satului vine de la o copila, Draguga, gasita de calugari in padure”, povesteste dascalita. Acestia au crescut-o si, fiind cuminte, le-a fost tare draga. Cand a ajuns de maritat, i-au dat pamant aici, ca sa-si faca, impreuna cu barbatul ei, casa. Neamul lor s-a numit aal Dragugestilor”. Invatatorii Petrea mai au dorinta: aVrem sa cautam date despre toti dascalii si sa scriem o istorie despre viata lor si despre scolile din Helegiu”.
Silvia Patrascanu
