Proști cu „multă” carte \ Analfabeți care vor la catedră

Criza valorilor societății noastre capătă proporții urieșești. Foarte mulți oameni sunt debusolați axiologic și atunci când ar trebui să-și evalueze personalitatea proprie. Ghiulul sfidător, lănțișorul de metal prețios devenit lanț sau etalarea buricului par a fi pentru unii valorile centrice. Ne amuzăm nemeritat, uneori, atunci când citim „perlele” copiilor care susțin testele la clasa a VIII-a, dar mai ales de „perlele” din tezele celor care aspiră la titlul de bacalaureat. Spun nemeritat (uneori) pentru că, la urma urmei, nu toți indivizii vor cocheta în viață cu „arta literelor”, căci, vorba lui Creangă, cineva trebuie să ne tragă și ciubotele. Selecția naturală… Într-o lume în care Victoria Beckham – frumoasă, bogată și celebră (pentru unii) – spune că n-a citit în viața ei o carte, pentru ca mai apoi să dreagă busuiocul și să afirme că nu reușește să citească până la final o singură carte, iată că unii analfabeți din România îndrăznesc să candideze pentru a ocupa un loc în învățământ, chiar dacă nu au terminat un liceu de specialitate sau o facultate. Ceea ce am văzut la Concursul de ocupare a posturilor/catedrelor din învățământul preuniversitar (1-2 septembrie) m-a cutremurat…

Cratima buclucașă

Să poposim asupra unui singur exemplu: unele teze ale probei de Limba și literatura română, de la institutori-învățători. Una dintre cerințele formulate era aceea de a elabora enunțuri în care „a apuca, a se duce, a se pune” să aibă sensuri diferite. Urmăriți, vă rog, ortografia… specială a unor oameni care vor să-i învețe pe copii să scrie corect… Transcriem: „, a apuca, pâine, a trebuit să stau la coadă”, „, a apuca, această liană, a trebuit, să mă întind”, „, a se duce în zbor, acel zmeu, trebuie înălțat sus”, „, a venit, pentru, a se pune, stăpân peste tot”, „, nu v-oi întreba, eu nu te cred”, „, a se pune bine, cu mama, Ionel, a ascultat-o”… Imaginați-vă că fiul sau fiica dumneavoastră ar nimeri pe mâna unui asemenea educator care l-ar putea învăța să folosească virgula (și nu numai) așa cum nimeni n-a mai îndrăznit vreodată. Spicuim, din teze, alte monstruozități… „, apucă mâța de coadă i-ți asumi un risc”, „, viața înainte de a apuca să faci un pas uită-te bine unde calci”, „, apucat de mână și l-am dus la grădiniță”, „, că scapi un pix din mână”, „, mână și fă-ți temele”, „, oameni se la muncă câmpului”, „, 2 copii s-o fată: trei s-un băiat”, „, prăjitura se pune multe ingrediente”…

Candidații scriu lucruri trăsnite

La cerințele care vizează aspecte de metodică e tot jalea de pe lume. În opinia unui candidat, finalitățile învățământului primar ar fi: „, cărții și verificarea stării acestora. La încheierea tuturor testelor și recapitulărilor festivitatea de premiere și organizarea unei serbări”. Cugetând asupra funcțiilor evaluării, unii notează trăsnăi dintre cele mai neașteptate. „, sub formă de grilă aici observăm rapiditatea elevului și modul în care se descurcă fiind pus în situații confuze”, scrie unul. „, sub formă unui joc este folosit la clase mai mici pentru a nu obosi și nu a se plictisi în timp ce învață este și distractiv”, completează un altul. Cineva crede că „, pune întrebări fără răspunsuri e ca și cum ai merge fără picioare”, în vreme ce un alt concurent afirmă: „, în devenire trebuie să se audă bine citirea, să se facă corect”. Un candidat crede că elevul are obligația „celor citite și a celor necitite”. Mai aflăm că funcțiile evaluării ar fi: „, premierea și publicitatea”. Candidații au avut ca sarcină și elaborarea unui eseu în care trebuia prezentat romanul „Ion”. Unii dintre ei n-au reușit să atingă performanța eseistică a unui copil de clasa a II-a. În altă ordine de idei, vă asigur că nu există mulți absolvenți ai clasei a II-a care să masacreze limba română precum candidații din tezele cărora am citat.

Cenușăreasa societății românești

Ați aflat deja rezultatele acestui concurs. Prin unele ziare sunt puse la zid „cadre didactice care au obținut nota 1,50 la concursul de…”. Este pusă la îndoială calitatea cadrului didactic. Cei care corectează lucrările sunt însă cadre didactice care țin la prestigiul învățământului și tocmai de aceea sancționează impostura. Unii dintre cei care îndrăznesc să candideze pentru asemenea posturi sunt epave ale unor licee care n-au nici o legătură cu pregătirea specialiștilor pentru învățământ. Cum de îndrăznesc să candideze? Eugen Țeirău, inspectorul care a coordonat evaluarea acestui concurs, aidoma cadrelor didactice care au corectat tezele – Isabela Adam și Simina Berilă – întreabă indignat: „Cum de îndrăznesc asemenea oameni să aspire la ocuparea unui post de învățător? Este revoltător, îngrozitor. Unii confundă acest domeniu special și nobil, învățământul, cu un refugiu, cu un loc de muncă în care să le fie asigurată… protecția socială. Tocmai de aceea îi sancționăm și prin notare. Impostura nu trebuie încurajată”.