„Dimineața de după premieră mă trezesc cu un gol și cu o tristețe pe care nu știu cum și cu ce să le umplu.”

Ivona Lucan: Care a fost sau este cel mai îndrăgit/incomod rol din cariera ta actoricească?

– Alina Simionescu: Cel mai îndrăgit spectacol (și cel mai dificil rol) – Requiem, regia Alexander Hausvater. Aceasta a reprezentat o a doua întâlnire memorabilă pentru mine. Rolul a fost ofertant și frumos, dar, în același timp, a fost dificil și incomod, din cauza complexității personajului, mai ales că la acea vârstă nu aveam foarte multă experiență. Nici de viață și nici de scenă. Efortul, implicarea și dăruirea fiecăruia au dat roade și s-a ajuns la un întreg sublim de care-mi amintesc cu drag.

– Povestește-ne puțin despre sosirea ta în acest Teatru.

– Bucuria de a fi pe scena acestui teatru, în acest oraș mi s-a întâmplat acum 11 ani în urma unui concurs de angajare, unde am ales să particip, cu toate că scoseseră la concurs cinci locuri pentru băieți. A fost o perioadă benefică. Atât pentru mine, cât și pentru teatru. Astfel, am avut șansa să debutez în spectacolul Ploaia care nu încetează, regia Theo Herghelegiu, care pe cât de exigentă, pe atât de generoasă și de prietenoasă a fost cu actorii, indiferent de experiența fiecăruia.

– Ce momente de „cumpănă” sau mai puțin plăcute ai întâmpinat în teatru de-a lungul timpului?

– Un moment neplăcut și inevitabil pentru mine se întâmplă atunci când se încheie lucrul la un spectacol. Se creează o poveste și o energie în interiorul echipei și dimineața de după premieră mă trezesc cu un gol și cu o tristețe pe care nu știu cum și cu ce să le umplu.

Ivona Lucan,
Secretar literar Teatrul Municipal „Bacovia”