Aproximativ 1.000 de familii cu venituri mici primesc anul acesta un ajutor consistent din partea Crucii Roșii Române, filiala Bacău. Cele 1.000 de pachete vor ajunge în aproximativ 22 de comune din județul Bacău. Beneficiarii găsesc în ele produse de bază (zahăr, ulei, mălai, făină, orez, paste făinoase, conserve). Familiile care au copii primesc în plus dulciuri și jucării adecvate vârstei.
Peste 20 de familii lipsite de posibilități financiare au primit pachete cu produse alimentare de la echipa Crucii Roșii Bacău. Una dintre destinațiile punctate de Crucea Roșie pe traseul Caravanei de Paște a fost comuna Măgura. Într-o dimineață mohorâtă, în care picurii de ploaie parcă te îndemnau să nu mai pleci la drum, am pornit către sediul Crucii Roșii Române, filiala Bacău. Ambulanțierul Daniel Miron și voluntarii Ștefan Rusu și Roxana Melentoi încărcau într-o ambulanță pentru transportul pacienților pachetele etichetate și jucăriile donate de elevi. Am ignorat ploaia măruntă și am pornit către sediul Primăriei Măgura, acolo unde ne aștepta consilierul Tatiana Marcu. Aceasta avea să ne fie ghid în comună, pentru a ajunge la cei 25 de beneficiari recomandați de asistentul social al localității.
Un bărbat singur, cu doi copii
Prima oprire am făcut-o la casa lui Nelu Coșeraru, tatăl a doi băieți, unul de 12 ani, iar celălalt de 22 de ani. Dacă fiul cel mic este încă elev de gimnaziu, tatăl vorbește cu mândrie de „băiatul cel mare care este student la mecatronică în cadrul Universității Vasile Alecsandri”. Nelu Coșeraru a rămas fără soție, iar de 11 ani îi crește singur pe cei doi băieți. Nu are un serviciu, dar muncește cu ziua prin sat pentru a întreține gospodăria. Casa modestă necesită reparații serioase, însă, în lipsa unor venituri stabile, locuința se degradează de la o zi la alta. Hainele proaspăt spălate întinse la uscat pe sfoara prinsă de doi stâlpi ai casei arată că bărbatul a învățat în toți acești ani să se gospodărească singur. Poate nu-i reușește mereu, însă, efortul a fost punctat de această dată.
Un copil lăsat în grija familiei lărgite
Ne-am continuat drumul spre satul Dealul Mare și am oprit în fața unei case îngrijite, cu gard negru, din fier forjat. La poartă ne-a întâmpinat un bărbat în vârstă, care se ajuta de un baston ca să mergă pe drumul nămolit. Consilierul Tatiana Marcu l-a strigat la gardul casei pe Iulian Sicu, un adolescent în vârstă de 14 ani. Băiatul a ieșit la poartă însoțit de o mătușă și a primit cu bucurie pachetul înmânat de voluntarii Crucii Roșii. „Băiatul are o situație mai specială și se află în evidențele noastre. Părinții sunt separați, împrăștiați prin lume, nu trimit bani constant pentru întreținerea băiatului, iar Iulian se află în grija unei mătuși”, declară Tatiana Marcu, consilier. L-am lăsat în urmă pe Iulian și am pornit mai departe, la alte două adrese. Drumul anevoios din pietriș amestecat cu pământ și cu zăpadă frământată ne-a făcut ceva probleme. Apa rezultată din topirea zăpezii își făcea loc pe mijlocul drumului, săpând în pământ mici pârâiașe. Am urcat, am traversat ulițe strâmte, am bătut la porți ferecate și am cunoscut pe alocuri oameni încercați de viață. Mulți dintre ei bolnavi și fără venituri. Am ajuns inclusiv la o familie de oameni gospodari, unde era atât de curat în curte și în casă încât îți venea să te descalți la poartă. Necazul lor cel mare era că aveau fata bolnavă. O sperietură puternică i-a declanșat acesteia o serie de suferințe care s-au acutizat în timp. Am plecat cu inima strânsă din casa femeii cu ochi albaștri și cu zâmbetul amar, sperând la o soartă mai bună…
Mamă singură cu doi gemeni
Am lăsat Dealul Mare în urmă și am traversat din nou comuna spre satul Sohodor. Am căutat-o pe Mihaela Gavrilă, mamă a doi gemeni. Femeia nu are serviciu și lucrează cu ziua. Am zăbovit ceva timp la poartă, am strigat, am bătut, am întrebat vecinii, dar degeaba. Ne-am întâlnit apoi cu poștărița și ea ne-a ajutat să o găsim pe Mihaela. Aceasta a venit singură la mașină, și-a ridicat pachetul și s-a lansat în discuții diverse cu asistentul social și factorul poștal. M-am retras în magazinul din apropiere să iau pulsul satului și am dat peste două femei care asistaseră dincolo de ferestre la scena de afară. „Să se ducă să muncească, că e femeie în putere, nu să stea cu mâna întinsă! Sunt atâtea amărâte în sat și se duc la muncă, nu așteaptă mila statului!”, spunea indignată una dintre clientele magazinului. Între timp, factorul poștal anunțase telefonic și alte femei să vină la ambulanța Crucii Roșii ca să-și ridice pachetul alimentar.
Săraci dar gospodari
Din Sohodol am plecat spre Crihan și am bătut la porțile altor familii necăjite. Am întâlnit fel de fel de oameni, fiecare cu povestea lui de viață. Mi-a plăcut faptul că primăria a făcut o selecție a celor amărâți și nu i-a îndrumat pe cei de la Crucea Roșie către săracii puturoși ai comunei, ci către familiile nevoiașe cu mai mulți copii, cărora le place munca. M-a impresionat plăcut gospodăria Irinei Cazacu, una dintre beneficiare. Femeia era internată la Spitalul de Pneumoftiziologie, însă, se îngrijea o rudă de copii și de gospodărie. Casa mică, văruită în roz și cu stâlpi vopsiți în vișiniu contrasta pe afară cu multitudinea de hăinuțe de copii întinse la uscat. De jur împrejur, vedeai numai rufe scoase la uscat. Aici locuiau două familii cu mai mulți copii. Îngrijit era inclusiv bărbatul tânăr care a răspuns chemării noastre. Deși făcea mici șanțuri ca să dirijeze apa din fața porții spre grădinile oamenilor, avea hainele și cizmele curate. Am ținut să fac această scurtă descriere pentru a sublinia contrastul dintre casa roz și gospodăria vecină unde locuiau tot niște oameni necăjiți cărora se vedea clar că nu le place munca.
Anul și cârlanul
Despre comuna Măgura știm cu toții că se află la maxim 15 km de Bacău, distanță ușor de parcurs pentru cei în căutarea unui loc de muncă. Sunt însă destule femei tinere care preferă să facă la fiecare doi ani câte un copil și să trăiască din alocațiile de susținere oferite de stat. Am întâlnit mame tinere care la 27 sau 30 de ani aveau deja între șase și opt copii. „Avem o familie cu 10 copii. Șase provin din prima căsătorie a soțului, iar bărbatul a mai făcut patru copii cu cea de-a doua soție. Le-am recomandat anticoncepționale, am vorbit cu medicul de familie să discute cu femeile vizate despre metodele contraceptive și am ajuns să-mi spună preotul că fac mare păcat recomandându-le femeilor să se protejeze”, spune Tatiana Marcu, consilier
“De regulă, în preajma sărbătorilor, lumea manifestă mai multă înțelegere pentru semenii lor și donează produse neperisabile la banca de alimente. Din păcate, acest proiect funcționează cu salturi și ne luptăm de multe ori prin forțe proprii să facem rost de cele necesare pentru a-i ajuta și pe cei necăjiți. De multe ori, până nu mergi în teren nu-ți dai seama câtă sărăcie poate să fie la unii oameni, chiar deosebiți. Pe mine mă impresionează situația lor întotdeauna, altfel nu ar fi pe inima mea activitatea pe care o desfășor la Crucea Roșie. Și pot să vă spun cu mândrie că filiala Bacău este cea mai bună din țară! Sunt oameni dedicați care au legat o echipă foarte bună, iar rezultatele se văd în acțiunile lor”.
Ioan Silviu Lefter, director general al Crucii Roșii Române
