Am pornit să scriu aceste rânduri plecând de la “Marșul pentru viață” al celor de la ASCOR. Cel puțin o dată pe an ne este dat să auzim despre ei. Și asta se întâmplă de regulă în luna martie, atunci când studenții creștin-ortodocși români adună puhoi de lume și organizează un marș pentru viață.
De fapt, acțiunea lor se vrea de fiecare dată a fi un semnal de alarmă, un strigăt comun împotriva avorturilor. Și cu cât sunt mai mulți cei care sprijină astfel de demersuri, cu atât le cresc șansele să se facă mai bine auziți. ASCOR încurajează dialogul între credință și cultură, spijină ideea de familie și promovează valorile morale creștine. Nu e rău, dar un simplu marș și câteva lozinci aruncate în stradă nu rezolvă problema.
Ecourile unei astfel de manifestări ar trebui să se audă mai departe, în școală și în familie. De exemplu, pregătirea pentru viață poate începe din gimnaziu, acolo unde elevii din anii terminali ar trebui să afle de la persoane abilitate când este bine să înceapă viața sexuală și mai ales care sunt riscurile sexului neprotejat.
Mulți dintre adolescenții din ziua de astăzi au impresia că le știu deja pe toate. Internetul a luat locul sfaturilor părintești și discuțiilor prietenești care ar trebui să existe între copii și adulți. Generațiile actuale se dezvoltă într-un alt ritm decât am crescut noi sau părinții noștri. Lipsa comunicării face ca multe fete să aibă sarcini nedorite la vârste fragede. Niciuna dintre ele nu înțelege că la 16, 17 sau chiar 18 ani nu pot păstra un copil.
Ar fi un copil … cu un altul în brațe. Nimeni nu înțelege că tatăl copilului nu va fi acolo. Poate nici măcar părinții minorei nu vor dori copilul acela. Și atunci cum este mai bine!?! Să aducem pe lume copii nedoriți, să avortăm pentru că “am greșit” sau să le facem educație tinerilor. Personal cred că educația făcută/predată la timp poate scăpa societatea de asemenea greșeli. Iubirile nebune ghidate de teribilismul vârstei sunt frumoase, însă, trebuie trăite conștient, cu toate riscurile care le implică. Altfel vom avea mereu copii fără mame!
