Pericolul din spatele etichetei
Foarte multe produse alimentare contin conservanti si aditivi. Unii dintre acestia sunt periculosi pentru sanatate. Care dintre ei, vom afla mai exact din luna ianuarie 2012, cand intra in vigoare noua lege europeana privind etichetarea alimentelor.
Cine, oare, nu ramane incantat cand se opreste in fata unei vitrine frigorifice unde sunt expuse diverse preparate din carne si din lapte? Puse in ambalaje care mai de care mai frumoase, salamurile, branzeturile, iaurturile, bauturile se prezinta in culori vii, incat cu greu rezisti tentatiei de a le cumpara. Dar cati dintre noi isi pun intrebarea cat de naturale sunt produsele apetisante? Medicii nutritionisti si alti specialisti sustin, cu suficiente argumente, ca foarte multe produse alimentare ascund in spatele ambalajului atragator otravuri. Acest lucru il confirma si constatarile facute de catre comisarii Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor (CJPC) in urma controalelor intreprinse la firmele care produc sau comercializeaza produse alimentare. "La bauturi racoritoare, la vinuri si produse alimentare, precum preparatele din carne si din alte materii prime, s-a stabilit ca nu erau trecute pe eticheta toate ingredientele folosite in procesul de fabricatie, ne-a spus Toader Fratila, comisarul-sef al CJPC. Este vorba despre coloranti si aditivi sintetici nepermisi in procesul de fabricatie. Au fost si cazuri in care aditivii si colorantii continuti erau trecuti eronat. Mentionarea tuturor si sub denumirea corecta este obligatorie pentru ca fiecare consumator sa aiba posibilitatea sa aleaga un produs alimentar in cunostinta de cauza." In urma verificarilor, comisarii au depistat si ca pe ambalajul unor bauturi racoritoare sunt trecute simboluri de fructe, sugerandu-se astfel ca produsul este natural, cand, in realitate, era preparat din substante sintetice. Dar chiar si la produsele de panficatie au fost gasite asemenea nereguli.
Informatii complete, pe fiecare aliment
Legislatia privind protectia consumatorilor prevede ca pe eticheta de pe produsele alimentare trebuie mentionate: denumirea alimentului, lista cu ingredientele continute si in ce cantitate sunt acestea, greutatea neta, data durabilitatii minimale, denumirea comerciantului si sediul producatorului, a ambalatorului sau a distribuitorului. Totodata pe eticheta trebuie precizate locul de origine sau provenienta a alimentului, lotul din care face parte, instructiunile de utilizare si concentratia alcoolica (pentru bauturile cu mai mult de 1,2 la suta pe volum). La anumite produse trebuie facute si mentiuni suplimentare. "Scopul etichetarii este acela de a da consumatorului informatiile necesare, suficiente, verificabile si usor de comparat, astfel incat sa-i permita sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lui, a mai spus comisarul sef al Comisariatului Protectiei Consumatorilor. El trebuie sa aiba astfel posibilitatea sa opteze pentru un produs de care are nevoie, pe care si-l poate permite si care nu prezinta niciun risc. Informatiile furnizate prin intermediul etichetei nu trebuie sa il duca in eroare. Trebuie sa-i prezinte caracteristicile alimentului, sa nu-i atribuie acestuia efecte sau proprietati pe care nu le poseda." Operatorii economici care nu tin cont de toate acestea risca amenzi intre 1.000 si 30.000 lei.
Directia Sanitar-Veterinara verifica integritatea etichetelor
In atributiile DSVSA Bacau intra si verificarea etichetarii corecte a produselor alimentare. "Cele mai frecvente nereguli intalnite sunt lipsa datelor de informare la comercializarea alimentelor in vrac, lipsa datelor de identificare a producatorului, etichete cu stersaturi, modificari sau partial rupte. In general, aplicam intre 5 si 8 sanctiuni lunar pentru aceste deficiente", a explicat dr. Gheorghita Vlad, purtator de cuvant al DSVSA Bacau. Desi ar fi normal ca institutia sa verifice si conformitatea continutului cu inscrisurile de pe eticheta, acest lucru se aplica doar in cazul unor plangeri din partea consumatorilor. Amenzile pentru producatori in cazul incalcarii legislatiei sunt cuprinse intre 600 si 1.200 de lei, in timp ce persoanele juridice pot fi sanctionate cu amenzi intre 2.000 si 10.000 de lei.
O lege europeana pentru etichete mai explicite
Ceea ce nu a rezolvat legislatia romaneasca in privinta informarii corecte a consumatorilor a solutionat Parlamentul European. Pe 18 octombrie a intrat in vigoare noua lege a Parlamentului European privind etichetarea, care ne va permite sa stim exact ce mancam. Noua lege trebuie transpusa in legislatia nationala si isi va produce efectele incepand din ianuarie anul viitor. Astfel, vom sti pentru fiecare produs alimentar, de la paine, lactate si carne, pana la bauturi alcoolice, continutul caloric de sare, zahar si alergeni. Totodata, producatorii vor fi obligati sa includa numarul de proteine, grasimi, glucide, minerale si chiar numar de calorii pentru fiecare suta de grame sau portie. In plus, pentru a depista originea oricarei probleme vom sti si din ce tari sau judete provin toate ingredientele folosite.
Elena Tintaru
Andreea Gavrila
Multe E-uri, cancerigene
Cele mai multe produse alimentare contin conservanti. Acestia au rolul de a pastra proaspat produsul cat mai mult. Nu toti sunt toxici. Acidul citric, acidul ascorbic (vitamina C, ascorbat, E 300-304) sunt antioxidanti naturali. Dar aditivii precum BHA si BHT (E 320 si 321) pot accentua modificarile celulare carcinogene cauzate de alte substante. In alimentele preparate din carne (hot-dog, bacon, sunca etc.) sunt folositi adesea nitriti, nitrati (E 249-252), conservanti care pot genera nitrozamine, compusi cu un puternic efect cancerigen. Apoi in compozitia unor alimente sunt introdusi potentatori de arome. Cel mai des utilizat este glutamatul monosodic (MGS sau 621), care constituie o sursa inutila de sodiu suplimentar in dieta si poate provoca alergii. Periculosi sunt si alti potentatori de arome, ca de exemplu, monoglutamatul de potasiu (E 622), sodiu osinat (E 631), acidul benzoic si benzoatul (E 210-9), care se gasesc in bauturile acidulate, bere si sosurile pentru salate. Si alaunul, unul dintre compusii aluminiului, folosit la prepararea muraturilor de catre multe firme producatoare, prezinta risc pentru sanatatea celor care il consuma. El este intalnit si in anumite prafuri de copt si antiacide. Si exemplele ar putea continua, lista cu aditivii si conservantii periculosi fiind foarte lunga. Fiecare are un indicativ, sub aceasta forma fiind mentionat pe eticheta produsului. Prin urmare, cumparatorului ii este imposibil sa isi dea seama daca este vorba despre un conservant sau un aditiv care nu este riscant. Astfel, cand pe eticheta unui preparat alimentar sunt insirate denumiri de ingrediente care nu suna familiar, atunci este preferabil de evitat acel produs.
O lista cu E-urile periculoase
Si daca alegem sa consumam produse care contin aditivi alimentari, vom sti care sunt periculosi in special pentru sanatatea copiilor. O parte din aditivii alimentari au intrat in categoria celor considerati periculosi de Uniunea Europeana si vor fi semnalizati aparte pe etichetele alimentelor. Masura va deveni obligatorie tot din ianuarie 2012. "Printre aditivii cei mai periculosi se numara E110 si E102 care se gasesc de obicei in prafuri de budinci, in toate sucurile si margarinele din comert. Litera E simbolizeaza ca au fost testate minimum 6 ani si sunt atestate la nivel european", a explicat dr. Gheorghita Vlad. Potrivit aceleiasi legislatii europene, aditivii alimentari autorizati inainte de 2009, pot face obiectul unei noi evaluari a riscurilor realizate de acestia. Din acest motiv, Uniunea le cere producatorilor fie sa excluda aceste E-uri din procesul de fabricatie, fie sa eticheteze corespunzator produsul, adaugand avertismentul "Acest produs poate afecta negativ activitatea copiilor si atentia acestora". Din categoria aditivilor considerati periculosi fac parte E110 – galben portocaliu, E 104 – galben de chinolina, E122 – carmoizina, E 129 – rosu allura, E102 – tartrazina si E 124 – rosu ponceau 4R.
