Insemnătatea zilei de 24 ianuarie a fost marcată de elevii Colegiului Național „Ferdinand I” printr-o vizită la Focșani. Unirea de la 1859 este strâns legată de personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de alegerea sa ca domnitor al ambelor Principate și indisolubil legată de istoria locală a orașului Focșani.
Oraş prin excelenţă negustoresc, acest târg, a trăit cu intensitate frământările politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. Despărţit în două – Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteni – de un braţ al Milcovului, oraşul întruchipa, în acea vreme, situaţia celor doua ţări vecine şi surori. Desfiinţarea hotarului de la Focşani echivala cu Unirea celor două Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român.
Liceenii claselor a IX-a D, F, a-X-a B, E au vizitat centrul oraşului care păstrează ca simboluri ale acestui eveniment istoric Monumentul Unirii şi Borna de hotar situate în Piaţa Unirii, pe vechea graniță dintre Ţara Românească şi Moldova.
Obeliscul Unirii, este operă a unui colectiv condus de sculptorul Ion Jalea. Baza octogonală a acestuia este înaltă de 1,4m, în trei trepte placate cu granit roșu, peste care se ridică un tor de bronz înalt de 2,24m. Pe tor se desfașoară un basorelief înfațisând în prim plan, spre sud pe Al.I.Cuza înconjurat de M. Kogalniceanu, C. Negri, V. Boerescu,V. Alecsandri și alți fruntași unioniști de la 1859, iar spre nord un muntean și un moldovean strângându-și mâinile în fața bornei de hotar.
Prim planul se desfășoară pe toata suprafața torului, înfațisând diferite categorii de susținători ai Unirii, dintre care se remarcă deputatul răzeș Mos Ion Roata.
Planul al doilea reprezintă Hora Unirii, iar ultimul, estompat scene istorice. Pe tor se ridică un obelisc sub forma unui trunchi de piramidă în secțiune pătrată, înalt de 16m, placat cu același granit roșu. Pe fața nordică este prins între frunze de stejar, un scut de bronz cu inscripția „Unirea Principatelor Române 1859”.
Borna de hotar, amplasată în Piața Unirii și a fost inaugurată în prezența lui Nicolae Iorga, a oficialilor timpului, delegații ale comunităților românești din toate provinciile românesti, la 13 septembrie 1931, an în care la Focsani a avut loc Congresul Ligii Culturale, care împlinea 40 de ani de activitate.
Monumentul este opera sculptorului Ion Jalea, fiind realizat din piatră, în forma de trunchi de piramidă și ornamentat pe cele patru laturi cu meplaturi din bronz care înfățișează stemele celor două Principate Române. Inscripțiile au fost gravate pe plăci de metal. Pe placa monumentală se poate citi : “Cetățenii Orașului Unirii Principatelor au ridicat acest semn de amintire a unui trecut de credinta biruitoare. În acest loc era odinioară Pichetul de graniță nr.47, la hotarul Milcovului, care despărțea cele două țări surori Moldova și Țara Româneasca”.
La final, elevii, însoțiți de prof. Crina Cătălina Muraru și prof. Mihaela Savin au poposit și la Muzeul Unirii în care se află numeroase documente care atestă faptul că orașul Focșani a fost un important centru al mișcării unioniste. Acesta, cuprinde exponate de mobilier din epocă și obiecte care au aparținut familiei domnitorului Cuza.