Holera, ciuma, tifosul, poliomielita, tuberculoza, rujeola. Boli care au provocat epidemii de-a lungul secolelor. Teoriile conspiratiilor mondiale sustin ca, periodic, epidemiile sunt provocate in scopul reducerii populatiei. La peste 6 decenii de la ultimul mare razboi al omenirii, fiecare boala noua cu raspandire pe teritorii vaste si caracteristici pandemice da, parca, apa la moara acestor scenarii. Cat adevar si cata fabulatie este in ele, nu vom afla, probabil. Cert este ca epidemiile ne-au insotit prin istorie, i-au eliminat pe cei slabi, tarati si au generat progres medical, descoperirea unor medicamente si vaccinuri. In plina pandemie de gripa, medicii care au infruntat alte epidemii spun ca populatia are motive de teama, dar si mai multe mijloace de lupta decat generatiile trecute.
Holera ar fi avenit” de pe Litoral spre nordul Moldovei. Medicii nu au uitat legenda. Se spune ca un bolnav a strabatut toata Moldova pe motocicleta. Se stie ca manifestarile holerei
nu pot fi controlate. Prin urmare, pacientul oprea din loc in loc si-si spala pantalonii la fantani. Asa s-ar fi raspandit boala
prin toate satele, de la Marea Neagra la Darabani.
aAm trait momente
de spaima”
La aproape 30 de ani de la inregistrarea unor cazuri de holera in judetul Bacau, dr.Ioan Strutu, pe atunci seful sectiei de Boli Infectioase al Spitalului Judetean, isi aminteste si acum cu groaza despre acest episod. aCu holera am trait momente de reala spaima, ne povesteste dr.Strutu. Doctorita Stanciu, care a efectuat analizele, a inceput sa tremure cand a vazut rezultatul. Era 23 august. Am plecat repede sa-i anuntam pe sefi. Erau la tribuna si urmareau demonstratia. Am cerut ajutorul unor militieni sa patrundem prin multime pentru a ajunge la tribuna. I-am soptit directoarei Directiei Sanitare ca holera s-a confirmat si nu va spun cum s-a schimbat la fata. I-a spus la ureche primei-secretare Gainusa, care a continuat sa faca din mana demonstrantilor, dar se vedea ca este si ea speriata.” Dr. Maria Rusu, director al Directiei Sanitare pe atunci, isi aminteste momentele de groaza de atunci de parca ar fi fost ieri. aPacientul era un profesor din Bucuresti. Ne povestise, inainte de confirmarea diagnosticului, ca fusese cu salupa pe Dunare si ca era de atunci bolnav. Cu toate ca era intelectual si educat, nu s-a dus la medic, ci a venit la Parincea,
sa-si viziteze neamurile. Atunci, de 23 august, am adus toti contactii la spital. Unii erau imbracati frumos, venisera la oras, pe altii i-am luat de langa animale. Plangeau ca le-au ramas gainile, vacile. Si noi eram ingroziti: statusem aproape de bolnav”. Imediat ce cazurile s-au confirmat cladirea actualului pavilion administrativ al spitalului, unde, pe atunci, functiona o cresa, a fost eliberata si aici au fost internati bolnavii. Cladirea a fost imprejmuita cu sarma ghimpata si atat bolnavii cat si personalul medico-sanitar care le-a asigurat asistenta medicala nu au mai putut iesi din perimetrul delimitat. Dar bolnavii au intrat in contact inainte de a se adresa medicilor cu sase persoane. Acestea au fost si ele izolate in sectia Dermatologie, la etajul I, care a fost evacuat pentru a le interna. Din fericire, nu a murit niciunul dintre bolnavi si nici dintre cei care au venit in contact cu ei.
Vaccinul,
singurul remediu
Referitor la gripa noua, dr.Strutu ne-a declarat: aDe cand lumea, pandemiile de gripa se repeta la 30 sau 40 de ani. Ele intotdeauna au maturat pe unde au trecut. Au provocat decesul celor tarati, oamenilor denutriti, alcoolicilor, copiilor mici si al persoanelor foarte in varsta. In cazul gripei singurul care influenteaza pozitiv evolutia este vaccinul. Medicamentele sunt iluzorii. Tratamentul simptomatic amelioreaza simptomele, nu influenteaza virusul. Cat despre medicamentele antivirale, se foloseau si inainte, dar cu rezultate slabe.”
Elena Tintaru
Doina Mincu
Bolile isi faceau de cap in anii „50-„60
Anii „50-„60 au stat sub semnul epidemiilor de poliomielita, rujeola, dizenterie si oreion. Nu existau vaccinuri pentru aceste maladi, iar spitalele se umpleau periodic de bolnavi. „Imi amintesc lupta cu rujeola, ne-a declarat dr. Maria Rusu, medic pediatru, fost director de spital si al Directiei de Sanatate Publica. Internam la Contagioase doar cazurile cu complicatii pulmonare. Nu erau locuri. Pe ceilalti pacienti ii ingrijeam acasa. Rujeola aparea cel mai mult la prescolari. Se inchideau gradinitele.” Cazurile de poliomielita erau tragice. Adesea erau diagnosticate tarziu, cand se instala paralizia. „M-am intalnit zilele trecute cu mama unei fetite care prin 1951 a facut poliomielita. Mergeam la ea acasa, in Serbanesti. Desi a ramas cu sechele, are aproape 60 de ani acum. Lumea se imbolnavea pe capete, iar conditiile de trai si educatie erau propice epidemiilor. Nu aveau apa, canalizare, locuiau multi intr-o camera”. (D. Mincu)
Epidemie atacuta” de la Cernobil
O epidemie „tacuta” a fost cea declansata de explozia reactorului nuclear de la Cernobil. „Tot ce se numea produs alimentar era contaminat, isi aminteste dr. Marin Bustuc. Tot timpul primeam probe pentru determinarea radioactivitatii. Se lucra non-stop in laborator. Angajatii s-au expus si au ramas cu sechele. Medicul sef de la radiatii a si decedat la un timp.” Romania nu era deloc pregatita pentru un asemenea eveniment. Nu existau costume speciale, aparatura era invechita, sistemele de detectare erau perimate. Unul dintre sefii sanatatii bacauane de la acea vreme spunea ca echipele se aparau de radiatii cu umbrelele. „Nici Moldova nu statea mai bine. Mi-au povestit profesori universitari din Chisinau cum au fost trimisi in zona cea mai contaminata fara echipament de protectie. Unii dintre ei s-au prapadit”. (D. Mincu)
In trecut, gripa venea de la… rusI
Judetul Bacau a fost bantuit in istorie de multe epidemii ale timpului, cele mai multe neconsemnate din motive obiective – nu existau notarii care sa descrie evenimentele.
Un invatat strain, Marcus Baudinus, ne descrie pentru prima data o molima ce se abatut cu violenta asupra Tarii Moldovei si implicit asupra tinuturilor bacauane. Marcus Baudinus ne descrie, plastic, cum era combatuta ciuma prin satele bacauane:a cu niste amomai taiate din stejar cu fata omeneasca. cu mani si picioare ca sa alunge ciuma care venea din Transilvania”. Cine facea asta? aZece baieti si zece fete in pielea goala (!) bateau pamantul in jurul satului sa alunge ciuma”.
Prima mare gripa cunoscuta a izbucnit in anul 1851 si boala venea din nord din partile Rusiei. De atunci se cunoaste termenul de acataroi” asa cum erau numiti cei imbolnaviti de adarul” rusesc. Documentele vremii consemneaza ca nu ramasese gospodarie pe aceste locuri afar macar de un singur patimas prin infiebintelele ei”.
Gazeta de Moldavia anunta in anul 1851 ca ade cateva luni locuitorii de prin sate patimesc de o boala a carei latire intrece totul din cate s-au cunoscut”. Colegul nostru, ziaristul de peste timp, ne descrie cum era gripa de atunci: ase infatiseaza prin simplu guturai, adica infundarea nasului, stranutare si dureri de cap adeseori prea grele. La alti patimasi vine cu dureri de piept, de pantece si de mate. Unii se vindeca in cateva zile, altii in cateva saptamani”.
Desi nu sunt consemnate statistici, se pare ca unii tarani si-au pierdut chiar viata in celebra molima de gripa. Alte epidemii puternice au mai fost cele din 1866, de holera – si carora bolnavilor li se sugera sa consume tuica, asa incat in Bacau erau numai chefuri! Trebuie subliniat un lucru important – primul doctor in Bacau a aparut destul de tarziu, abia in 1873. Il chema Vasile Mancas si lucra in primul aserviciu sanitar public”.
O alta epidemie periculoasa in judetul Bacau a fost cea din 1919, faimoasa gripa spaniola, care a ucis mai multi oameni decat tot razboiul mondial ce abia se incheiase.
G. Pop
Stabii orasului au petrecut la Contagioase
Anii „80 au fost marcati de un val de epidemii alimentare. Toxiinfectiile faceau sute de victime. Dr. Marin Bustuc isi aminteste de revelionul 1983-1984. Acum se amuza, dar atunci, la ora 2 din prima zi a noului an si-a dat intalnire in sectia de boli contagioase a spitalului din Bacau toata „spuma” orasului. „Petrecusera la un restaurant abia deschis, in zona centrala. Tot felul de persoane cu functii importante, pana la sefii politici, au fost puse la pamant de bucatele de revelion. 200 de bolnavi s-au inregistrat atunci”. La cativa ani, orasul Buhusi a fost zguduit de un adevarat scandal. Peste 100 de cazuri de toxiinfectie alimentara nu aveau nicio explicatie. „Ne gandeam ca este o epidemie de origine hidrica, adica de la apa. Atatea cazuri de imbolnavire se explica mai degraba prin consum de apa, decat de alimente”. De fapt, toti cei bolnavi s-au indulcit cu preparatele unui cofetar-sef care verifica temperatura cremei de eclere cu degetul. Falanga cu pricina era impodobita cu un furuncul. In aceeasi perioada, peste 200 de persoane s-au imbolnavit de hepatita A. Epidemia a fost provocata de un viciu de proiectare a unei instalatii de apa-canalizare. Conducta de apa trecea pe sub cea de canalizare. Streptococul fecal a ajuns in apa. Epidemia a aparut cat ai zice „potabil”.
Doina Mincu
Meningita si alte boli de import
[ad#stire] Cea mai mare epidemie de dupa 1990 a fost cea de meningita cu lichid cefalorahidian clar, din iulie-august 1999. „600 de cazuri am avut atunci, isi aminteste dr. Anca Dancau, sef compartiment epidemiologie la Directia de Sanatate Publica. Au fost afectate trei grupe de varsta apropiata: 10-14 ani, 15-19 ani si 20-29 de ani. Boala a fost provocata de 4 enterovirusuri si am importat-o din Republica Moldova. Au fost atinse toate judetele Moldovei, Dobrogea si Bucurestiul.” Se lucra fara oprire in laboratoare. Cu toate acestea, lumea nu era panicata. Doar suparata ca s-au inchis strandurile in toiul verii. Nu s-au inregistrat decese. De atunci, meningitele au aparut sporadic. In ultimii ani am mai avut parte de cazuri izolate de malarie de import, antrax si botulism. In 2003, omenirea s-a speriat de SARS, o alta gripa ciudata. Bacaul a avut momentul sau de celebritate, cand un englez a fost internat in Spitalul Judetean. Analizele de laborator au infirmat diagnosticul in cazul sau. (D. Mincu)
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
