N-am nicio îndoială că taxele și impozitele sunt necesare, în orice stat am locui. Toată lumea cu scaun la cap înțelege că, pentru a putea supraviețui, orice societate, orice stat, are nevoie de bani de la, cine?, de la contribuabili. Și asta nu de acum, ci de pe vremea, hă-hă, a romanilor, cei care, de-altfel, au și inventat impozitele și taxele. Erau atât de inventivi oamenii ăștia că au ajuns să impoziteze și…urina.
În fine, nu intru în detalii, deși sunt…pitorești, ca să zic așa. A se citi, însă, măcar despre vectigal urinare și geneza cuvântului vespasiană. Cert este că avem nevoie de așa ceva, de surse la bugetul de stat, altfel, nu am avea de niciunele.
Problema mea, a întregii românimi, cred, este, în primul rând, că sunt (sau au fost, după cum declara ex-premierul Tudose, cu ocazia „revoluției fiscale”) prea multe și, deseori, abuzive, fără sens, chiar neconstituționale, ar zice unii. Îmi amintesc cum în urmă cu câțiva ani, cam în toiul crizei bancare, România era campioana taxelor și a impozitelor, în partea asta de lume. Atât de campioană că, spuneau niște tipi deștepți care se ocupau cu măsurarea ușurinței plăților în lume, o firmă, de exemplu, pierdea circa 200 de ore pe an (la ghișee sau pe internet) ca să achite obligațiile fiscale către stat. Prea mult nici nu mă interesează, până la urmă ce și cât se taxează, atâta vreme cât banul public este cheltuit judicios, cu măsură, eficient.
Astfel, încât, românul să o ducă mai bine, nu? Așa cum știu că se întâmplă afară. Adică, să-i mai vină românului chef de viață când vede că statului chiar îi pasă de el și îi pune la dispoziție…de toate. Iar, când se descoperă abuzuri în cheltuirea lor, așa cum se întâmplă de 27 de ani, soluția să fie una (pe lângă cea principală – pușcăria): recuperarea prejudiciului.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
