In 2008, sistemul sanitar public a inghitit cele mai mari sume de bani din ultimii 19 ani. Spitalele au primit aparatura noua, medicamentele compensate s-au eliberat cu larghete, tot romanul a primit cadou un set gratuit de analize medicale, medicii de familie si-au ingrosat ca niciodata conturile, au crescut salariile angajatilor din spitale. Marea masa a alegatorilor, pacienti si prestatori de servicii medicale, a fost din plin curtata electoral. Banii cheltuiti anul trecut in sistemul sanitar public au fost cu 88% mai multi decat in 2004. Gradul de satisfacere a nevoilor pacientului roman nu a fosta insa proportional cu investitia.
Sfarsitul anului 2008 a adus schimbari si in Sanatate. Un nou ministru, Ionut Bazac, pesedist, a preluat fraiele din mainile liberalului Eugen Nicolaescu. Declaratiile despre proiectele sale se lasa asteptate. Ministrul a purces, in schimb, la controale- fulger si a demis deja spectaculos primii manageri de spital. Celebra si controversata reforma a fostului ministru nu s-a incheiat si are un viitor incert. Nu se stie cate din proiectele incepute vor continua (de exemplu cel pentru construirea a 32 de noi spitale) si cate acte normative vor mai rezista. Cert este doar ca 2009 va fi un an greu, cu un buget de austeritate, dupa ce in 2008 punga s-a deschis larg in scop electoral.
Criza de personal nu si-a gasit rezolvarea
Toate spitalele publice au primit in 2008 aparatura sau bani pentru achizitionarea acesteia. A ramas insa nerezolvata o mare problema cu care se confrunta sistemul sanitar public: lipsa de personal. In judetul Bacau, este nevoie de inca 300 de medici si de peste 800 de asistenti medicali. In spitale si policlinici se organizeaza frecvent concursuri pentru ocuparea posturilor vacante, insa candidatii se lasa asteptati. Cele mai deficitare specialitati sunt medicina de urgenta, anestezia si terapia intensiva, neonatologia, urologia. Nici macar cresterile salariale din anul trecut nu i-au atras pe tinerii absolventi. Tinerii medici prefera sistemul privat sau al distributiei de medicamente, iar doctorii cu ceva experienta aleg strainatatea. Exodul medicilor si al asistentilor nu a fost redus nici de prima de stabilitate introdusa in 2008. Spitalele au fost nevoite sa-si cheme inapoi la munca medicii pensionari. 2008 a fost si anul in care s-a reintrodus alegarea de glie” a medicilor. Candidatii admisi la rezidentiatul pe post s-au angajat, prin contract, sa presteze ani buni in spitalul care i-a scolit.
Concurenta neloiala si spaga
Din cauza crizei de personal, intentia fostului ministru de a separa sistemul public de cel privat a esuat. Medicii fac legatura dintre cele doua. Spitalele continua sa fie locuri de racolare a pacientilor pentru cabinetele si clinicile private. Neschimbate au ramas si practicile legate de celebrul aplic”. Ministrul Nicolaescu insusi a recunoscut ca in spitalele noastre pacientul da spaga de cum intra pe poarta. Pe de alta parte, nici macar atentiile strecurate in buzunar nu asigura ingrijiri de calitate. Pacientii ajung sa-si cumpere de la banala seringa la medicamente sau materiale sanitare foarte scumpe. Anul trecut, pentru prima data, pacientului roman i s-a dat dreptul sa-si recupereze cheltuielile din perioada internarii. Nu i s-au oferit insa si instrumentele necesare, sub forma unor norme metodologice la actul normativ respectiv. Sfarsitul de an a fost marcat si de o criza financiara in spitale, bugetul fiind rectificat cu zgarcenie.
Medicamente la liber si bani cu nemiluita
Teoretic, spitalele ar fi trebuit sa simta o scadere a presiunii bolnavilor asupra lor, pe fondul intaririi accesului la asistenta medicala si tratament in ambulatoriu. In 2008, medicamentele compensate s-au eliberat fara crize. Din luna octombrie, bugetul farmaciilor nu a mai fost plafonat. Consumul a crescut cu peste 40 %. Cu toate acestea, adresabilitatea la spitale nu a scazut. Acest obiectiv al reformei sanitare nu a fost atins, desi reteaua de medicina primara a primit intariri. Este vorba de fonduri fara precedent alocate medicilor de familie. 2008 a fost, fara indoiala, cel mai bun an pentru acestia, din punct de vedere financiar. Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate i-a platit mult mai bine pentru asiguratii inscrisi pe lista si pentru serviciile prestate. In plus, Programul national de evaluare a starii de sanatate a populatiei (PNESS) le-a adus un castig suplimentar. Medicilor li s-au impus insa noi obligatii administrative. Programele informatice greoaie le-au grevat activitatea. Prin urmare, timpul de asteptare a pacientului la usa a crescut, iar cel alocat de medic pentru consultatie a scazut. O alta carenta a medicinei primare este refuzul medicilor de a lucra in centrele de permanenta. Asistenta medicala primara este paralizata in week-end si sarbatori legale. Nu in ultimul rand, MSP a cheltuit peste 11 milioane de euro cumparand laptop-uri inutile pentru medicii de familie si alte milioane pentru un soft greoi.
Un program pentru orgoliul unui ministru
PNESS a fost acopilul de suflet” al ministrului Nicolaescu. Un program prin care romanii au fost obligati sa-si faca un set de anlize si care a inghitit numai in primele 10 luni 300 de milioane de euro. Un program la care au participat tot acei pacienti care oricum se adresau medicului de familie. aTaloniada” a demonstrat pe multi bani ceea ce se stia deja: romanii beau si fumeaza mult, nu fac sport si mananca prost. Singurii avantajati de program au fost medicii de familie si patronii laboratoarelor de analize medicale. Pentru consultatiile din cadrul PNESS medicii de familie bacauani a castigat in 10 luni 5,6 milioane lei. Cele 28 de laboratoare implicate in program au primit pentru investigatiile efectuate in aceeasi peroada 14 milioane lei.
Doina Mincu
