Toate diagnosticele pacientilor care au fost internati anul trecut in
spitalele bacauane au fost verificate de o comisie. Bolnavi cu chelie sau urechi clapauge au ocupat un pat de spital si au consumat in jur de 15 miliarde de lei. Casa de Asigurari nu mai accepta „scurgeri” de
fonduri.
Sistemul sanitar se zbate in saracie si este zguduit de scandaluri. Notiunile de sanatate si criza au ajuns legate indisolubil. Pentru toate lipsurile se da vina pe subfinantare. Sunt si voci care spun ca banii, dupa ce ca sunt prea putini, se risipesc. O comisie formata din reprezentanti ai Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS), ai Directiei de Sanatate Publica (DSP) si ai Colegiului Judetean al Medicilor a analizat toate internarile raportate anul trecut de spitalele din judet.
Peste 2.500 de pacienti au stat degeaba in spital
„Fiecare membru al comisiei a votat pentru fiecare diagnostic, hotarand daca pacientul trebuia internat sau tratat la domiciliu, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Peste 2.500 de cazuri au primit de la jumatate de comisie vot negativ. Pacienti cu diagnostice ca pediculoza (paduchi, adica), scabie (raie), alopecie (chelie) sau bataturi nu aveau ce cauta in spital”. Printre diagnosticele votate ca nejustificate pentru ocuparea unui pat de spital se numara: faringita acuta, ascaridioza (viermi intestinali), guturai comun, cistita acuta, vaginita acuta, infectia cu trichomonas (care poate fi tratata usor, la domiciliu, spune dr. Tioc), episod depresiv mediu („De aceea e plin la Psihiatrie”). Milioane bune din buget au inghitit pacienti cu boli inchipuite sau diagnostice hilare: fractura la alt deget, sarcina constatata, convalescenta dupa tratamentul unei fracturi, obezitate datorita unui exces caloric, repetarea unei prescriptii (!!!). Un bacauan a primit ingrijiri in spital chiar si pentru ca avea… urechi proeminente.
Opt milioane pentru o batatura
„Aceste diagnostice au fost votate individual de specialisti, pentru a nu se lasa influentati de colegi, a mai spus dr. Tioc. Vom aduce la cunostinta sefilor de spital ce a reiesit din verificari. Trebuie sa fie foarte atenti pe viitor. Vor fi si alte controale. Pentru orice scurgere de bani eu voi da socoteala, asa ca nu mai accept risipa.” Directorul CJAS mai spune ca astfel de diagnostice consuma sume importante de bani. Indiferent daca tratamentul pentru o batatura a costat pe perioada spitalizarii 300.000 lei si ar fi putut fi usor administrat la domiciliul bolnavului, spitalul primeste de la CJAS tariful pe caz rezolvat, care poate fi chiar si de opt milioane de lei.
Greseala de soft?
Dr. Leonard Rosu, directorul Spitalului Judetean de Urgenta, ne-a declarat ca nu are incredere in rezultatele acestei verificari. „Este cu siguranta vorba despre erori de codificare. Raportarea se face dupa coduri, care sunt niste cifre. Este de ajuns sa gresesti o cifra si inseamna un alt diagnostic. Ni s-a intamplat si noua cu raportarile catre Bucuresti. Am aparut acolo ca efectuam transplant de maduva. De la o cifra gresita. Ma indoiesc ca diagnosticele de care vorbiti sunt reale. Este exclus sa se interneze cineva pentru bataturi”. Conducerea CJAS este convinsa insa ca in spitale se face abuz de internari si atrage atentia ca fiecare caz va fi verificat la sange. Spitalele prinse pe picior gresit vor avea probleme la incheierea contractului de finantare pe anul viitor.
Scris de Doina MINCU
