Defilarea din Bacău

    Hora Unirii din Piața Tricolorului a reunit doar autoritățile locale

    Ploaia care s-a abătut de 1 Decembrie peste Bacău nu a reușit să schimbe cu nimic programul manifestărilor organizate cu ocazia Zilei Naționale a României.

    Paradă militară nu a fost nici anul acesta, nefiind aprobată de București. A fost în schimb un ceremonial militar, unul religios, muzeograful Anton Coșa le-a vorbit băcăuanilor despre însemnătatea acestei zile, membrii Ansamblului folcloric “Mugurașii Agăș“ au susținut un moment artistic cu muzică și dans, iar interpretul de muzică populară George Cojocărescu a cântat imnul național.



    Tot el a fost cel care a îndemnat oficialitățile “să întindă hora mare”. La început timid, Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău a deschis hora, alăturându-i-se apoi prefectul Maricica Coșa, subprefectul Valentin Ivancea, comandanți ai unităților militare din garnizoana Bacău, alte oficialități locale.

    Manifestarea s-a încheiat cu prezentarea onorului autorităților locale, detașamentele militare defilând prin fața celor prezenți. Publicul destul de numeros pentru vremea ploioasă de afară, a stat ascuns sub umbrelele colorate și a privit răbdător întreaga ceremonie.

    A fost un public respectuos care a știut să aprecieze prestația vorbitorilor, pe cea a militarilor, aplaudând totodată spectacolul oferit de artiștii prezenți. După ce Muzica militară a garnizoanei Bacău a dat onorul în fața reprezentanților administrației locale, manifestarea s-a încheiat, iar circulația rutieră (oprită pe timpul manifestării) a fost reluată la scurt timp. La mulți ani, România!

    1 decembrie, scurt istoric

    1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat național. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie și 4 decembrie 1918. Când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă.

    Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

    Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.

    Ceremoniile de la Onești

    1 decembrie nu este prima zi națională a României

    1 decembrie nu a fost singura zi naţională. România a mai schimbat două astfel de sărbători în trecut. Între anii 1866-1947, 10 mai a fost considerată sărbătoarea şi ziua naţională a României, deoarece Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, Carol a proclamat în faţa parlamentului independenţa României.

    După abdicarea regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, a fost proclamată Republica Populară Română. Astfel, ziua de 24 august a fost adoptată drept ziua naţională, sub numele oficial de ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.

    În ceea ce priveşte percepţia pe care românii de astăzi o au despre Ziua Naţională, istoricul Adrian Majuru a precizat că fiecare generaţie îşi trăieşte timpul ei şi are proiectele ei de viitor, însă întotdeauna proiectele de viitor ale fiecărei generaţii, indiferent de timpul ei istoric, depind foarte mult de cadrul social, de oportunităţile care îi sunt oferite sau nu. (identitatea.ro)




    Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro

    Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.