Ziua a doua a Simpozionului Naţional de Estetică, aflat la a XXII-a ediţie, a stat sub zodiile lui Maiorescu, Alecsandri şi a Centenarului Marii Uniri de la 1918, personalităţi şi evenimente care au marcat istoria, cultura română şi devenirea unei naţiuni.
De fapt, invitaţii prezenţi în Aula Universităţii „Vasile Alecsandri” şi-au asumat în discursurile lor momentele cruciale ale secolului XIX şi începutul secolului XX, când popoarele au fost chemate să-şi construiască naţiunile, limba şi cultura proprie. Geo Popa, iniţiatorul şi mentorul Simpozionului de Estetică, împreună cu membrii Consiliului Onorific, a avut inspirata idee, nu numai atunci când a stabilit tema centrală a acestuia, „Titu Maiorescu 100: Spiritul critic maiorescian şi omologarea canonului modern al culturii române” (Suntem în Anul Maiorescu), cât, mai ales, atunci când la simpozion au fost invitate personalităţi ale culturii şi literaturii române din toate provinciile româneşti.
Acad. Alexandru Boboc a vorbit de marea personalitate a celui care a fost şi este considerat un uriaş al culturii române, conducătorul de necontestat al Junimii, personalitate remarcabilă a României sfârșitului de secol XIX şi începutul secolului XX.
Vasile Tărâţeanu (Cernăuţi), membru corespondent al Academiei Române, scriitor, activist în susţinerea predării limbii române în şcolile din Ucraina, a prezentat situaţia critică din această ţară, când, pe 5 septembrie, Parlamentul Ucrainei a interzis şcolile cu predare în limba română. „Prin această lege, practic, în 20 de ani, nimeni nu va mai vorbi limba română, limba noastră maternă. Este o decizie fără precedent, care contravine inclusiv Constituţiei Ucrainei şi directivelor europene, este o gravă încălcare drepturilor omului”, a spus reputatul om de cultură din Cernăuţi, care a făcut și un apel la comunitatea românească pentru sprijin şi solidaritate.
O intervenţie pe acelaşi subiect al evoluţiei şi consolidării limbii şi literaturii române a avut-o unul dintre cei mai mari „latinişti” ai ţării, prof. univ. dr. Traian Diaconescu, de la Universitatea „Al. I. Cuza”, cu un discurs despre poetul, dramaturgul şi omul politic Vasile Alecsandri, cel care prin opera şi activitatea diplomatică a susţinut latinitatea limbii române, fiind autorul poeziei „Odă gintei latine”, care, afirmă prof. Diaconescu, ar trebui învăţată pe de rost şi să fie cântată împreună cu Imnul de Stat. „Ar fi cel mai frumos omagiu adus poetului născut în Bacău, un omagiu adus limbii române”.
Tot în prima parte a lucrărilor Simpozionului, a fost lansat volumul „Împotriva uitării”, semant de Alexa Visarion. Despre volum au vorbit Carmen Mihalache, critic de teatru, director al Revistei Ateneu, şi prof. univ.dr. Petru Bejan, de la Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi, volum asupra căruia ziarul nostru va reveni.
Aproape în aceeaşi componenţă, Conferinţa Naţională de Estetică şi-a continuat lucrările, de la ora 14.30, la Colegiul Naţional „Ferdinand I”, la care au participat elevi care îl studiază la cursuri pe Maiorescu şi Alecsandri, doi titani ai culturii, limbii şi spiritului românesc.
Decernarea Marelui Premiu „George Apostu”
Centrul de Cultură „George Apostu” îşi face o datorie de onoare, recompensând, în fiecare an, mari personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, pentru contribuţiile remarcabile în domenii cu un puternic impact în conştiinţa şi spiritualitatea neamului.
Joi, de la ora 18.00, la Teatrul Municipal „Bacovia”, în prezenţa unui numeros public, a unor personalităţi ilustre ale culturii, academicieni, profesori universitari, artişti plastici şi ai scenei, a avut loc ceremonia de decernare a Marelui Premiu „George Apostu” pe anul 2017, regizorului de teatru şi film, scenaristului, scriitorului, eseistului, profesorului universitar Alexa Visarion. Geo Popa, secretar de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, sufletul, şi în acest an, al Simpozionului Naţional de Estetică, l-a invitat pe scenă pe actorul Dorel Vişan pentru a rosti Laudaţio.
Cu eleganţa specifică marilor artişti, cu vocea inconfundabilă, într-o linişte absolută, Dorel Vişan a adus pe scenă, în sală, personalitatea celui sărbătorit, activitatea lui pusă în slujba artei cinematografice. „Toată viaţa l-a urmărit mitul constructorului Manole şi, la fel ca Manole, s-a rugat la Dumnezeu să reuşească, să construiască, prin muncă, cu spiritul lui, cu omenia lui, cu sacrificiile sale, ceea ce şi-a propus. Acesta i-a fost crezul.
A fost şi este o personalitate care a coborât în interiorul lui pentru a căuta iubirea, dragostea, credinţa, pe care le-a dăruit semenilor lui. I-a dat Dumnezeu o familie care l-a înconjurat cu iubire şi înţelegere. Alexa Visarion a considerat viaţa un drum spre înţelepţire, pe care l-a parcurs şi încă îl mai parcurge. Pentru toate acestea şi pentru multe alte daruri lăsate nouă, teatrului, scenei, literaturii, Alexa Visarion este îndreptăţit să primească această importantă distincţie. Eu, ca prieten şi coleg, îi doresc sănătate, bucurii şi spor în viaţă.”
Premiul i-a fost înmânat de Geo Popa, iar Trofeul, operă a sculptorului Emil Casian Dumitraş (Sângeorz), de directorul general interimar al Centrului, Doina Barbu. Ceremonia s-a încheiat cu răspunsul celui premiat, aşa cum se obişnuieşte la asemenea importante ceremonii.
Alexa Visarion a adus un omagiu părinţilor săi, cei care, prin viaţa lor, prin sacrificiul şi dragostea lor, au dat lumină vieţii şi carierei pe care a îmbrăţişat-o, după care, printre altele a spus: „Părinţii mei, de acolo, de Sus, se bucură, mama mea mi-a dat Poezia lui Eminescu, tatăl meu mi-a dat dârzenia, cinstea şi înţelepciunea. Eu am înţeles sensurile şi semnificaţiile. Mai târziu l-am cunoscut pe George Apostu, am vorbit, am vorbit cu George Apostu despre viaţă şi rost. Este important să ai origini, să ai identitate, pentru a avea de unde îţi lua zborul.”
Seara s-a încheiat cu spectacolul „Suflet din sufletul neamului meu”, realizat de Dorel Vişan şi flautistul Ion Bogdan Ştefănescu, prezentat în onoarea regizorului Alexa Visarion.
Cotidianul DEŞTEPTAREA este partener media al evenimentului. Revenim în ediţiile următoare de la celelalte evenimente din cadrul Simpozionului Naţional de Estetică
