– Ați fost nouă ani viceprimar, apoi primar interimar ALDE. Nouă ani în care au fost realizate obiective importante. Mă întreb ce ați mai putea face ca să rămâneți în memoria moineștenilor.
– Pe lângă faptul că sunt om politic, așa cum trebuie să fie cel care intră în administrație, eu mă consider un bun practician. Asta se datorează faptului că sunt în Primăria Moinești din 1990. Am lucrat în Executiv, am fost șeful Serviciului Administrație Publică din 1996, iar din 2008 am fost viceprimar, alături de primarul Viorel Ilie, perioadă în care am fost parte în toate proiectele. Pentru mine nu e nou ceea ce fac astăzi, ca primar ales. Practic, nu a fost o predare-primire între fostul primar și mine întrucât îmi erau cunoscute toate investițiile aflate în lucru. S-au realizat, cât am fost viceprimar și primar interimar, lucrări de asfaltare pe str. Păcii și Osoiu prin PNDL1, poduri și podețe în cartiere, investiții în Sănătate, Educație, a fost inaugurat Centrul Cultural „Lira”, am modernizat Piața și avem în derulare un proiect cu Ministerul Dezvoltării pentru construirea unei grădinițe în fața Judecătoriei, care va decongestiona creșa. Am reabilitat Liceul „Spiru Haret” și urmează să modernizăm Școala „Șt. Luchian” prin PNDL2. Am depus și un proiect pentru căminul și cantina Liceului „Spiru Haret”, dar nu e pe lista PNDL2. Sperăm ca, la sfârșitul anului, suma rămasă să fie redistribuită și să obținem finanțare. Pe Axa Anvelopare clădiri publice, am depus la ADR N-E un proiect de 2 milioane de euro pentru reabilitarea Liceului „Gr. Cobălcescu” și un proiect de un milion de euro pentru Școala „G. Enescu”.
– Înțeleg că nu doriți să abordați separat proiectele realizate în trecut și cele pe care le derulați dumneavostră, în primul mandat de primar.
– E firesc, toate fac parte din același plan de dezvoltare a muncipiului. Avem și multe proiecte noi. Pe PNDL2 am cerut bani pentru Liceul „Spiru Haret” și podul de pe str. 1 Mai, dar și pentru asfaltarea a 11 străzi. Nu sunt mulțumit de distribuirea sumelor prin acest program deoarece nu s-a ținut cont de populație și situația de fapt. Noi am implementat proiecte în apă și apă uzată în valoare de 17 milioane de euro și am cerut bani pentru asfaltarea a 11 străzi. Nu am primit pentru niciuna. S-au dat bani prin PNDL2 pentru asfaltări în comune mici, sub 2000 de locuitori, care nu au rețea de apă-canal. Vor fi asfaltate străzile, iar peste câțiva ani vor fi sparte pentru a monta conductele de apă. Moineștiul are jumătate din străzi neasfaltate tocmai pentru că am vrut să finalizăm întâi lucrările pe apă-canal. Nu suntem așa de bogați ca să ne batem joc: acum să asfaltăm, apoi spargem! Un municipiu trebuie să asigure condițiile pe care și le doresc cetățenii plătitorii de impozite.
– Asta îi supără cel mai tare pe moineșteni?
– Da, asfaltarea, acesta e punctul dureros, dar sperăm să-l rezolvăm.
– Din ce surse, de vreme ce nu ați primit finanțare?
– Săptămâna trecută, am fost la Ministerul Dezvoltării cu domnul ministru pentru a solicita clarificări privind finanțarea modernizării celor 11 străzi. Ni s-a spus că după depunerea documentațiilor și din economiile rezultate din licitații, va fi redistribuită suma rămasă și vom fi luați în calcul. Un alt punct fierbinte e faptul că Moineștiul a devenit stațiune turistică, după trei ani de demersuri. E o mare speranță pentru noi! În acest context, vom putea atrage fonduri europene și guvernamentale. Suntem stațiune de interes local, dar lucrăm la documentația necesară obținerii statutului de stațiune balneo-climaterică.
– Când intri în Moinești, prima dată vezi monumentul Dada, apoi, pe stânga, hotelul neterminat.
– Știți istoricul acestei clădiri. A aparținut Petrom, a fost donată Consiliului Local Moinești, iar în 2006 a fost vândută. Nefiind realizate condițiile din caietul de sarcini, în 2008, când am preluat mandatul, l-am acționat în instanță pe proprietar. Abia în 2015 a rămas definitivă hotărârea și am cumpărat hotelul la prețul de achiziție, 17,4 miliarde de lei vechi, bani pe care i-am rupt de la investiții în 2016. S-a făcut o expertiză care a stabilit că din punct de vedere al rezistenței corespunde, cu excepția acoperișului și a învelișului, care trebuie înlocuite. Corpul B va fi transformat în locuințe pentru tinerii care lucrează în Sănătate, de la medici la brancardieri. Cei de la ANL ne-au asigurat că locuințele pentru medici sunt prioritare pentru ei. În Corpul A vor fi spații de cazare pentru pacienții veniți la tratament. Deja am depus la Ministerul Dezvoltării un proiect pentru crearea unui centru de recuperare medicală. Baza de tratament nu e singurul atu, mai avem izvoarele minerale, care sunt într-un proces de evaluare. Pe partea de turism, ne dorim câteva trasee noi, spre Cetățuia, situl Cucuteni și lacul Tarnița, cunoscut drept „Lacul fără fund”, și un centru de agrement. Acesta va include un bazin acoperit, un centru SPA, patru terenuri de tenis, o parcare, o piscină în aer liber și o zonă de plajă. Tot la CNI am depus un proiect pentru baza sportivă, prin care vrem să refacem pista de atletism și să extindem zona de cantonament. Noi avem un club sportiv care derulează multe activități: tenis, șah, handbal, baschet, fotbal, powerlifting… Peste o sută de copii vin numai la fotbal. Nu mai spun că avem o echipă de fete la tenis de masă în Divizia A, la nivel național!
– Asta e extraordinar! Pentru ele, ce faceți?
– Profesorul care le antrenează este într-un parteneriat cu Primăria și sălile de sport ale școlilor sunt la dispoziția lor după orele de curs. Al patrulea proiect depus pe CNI vizează tranformarea Școlii nr. 1 într-un muzeu privind istoria Moineștiului. Pentru că vorbim de turism, vreau să vă spun că am înființat o asociație, MONTPESA (Munte, Petrol, Sare, Apă), din care fac parte Tg. Ocna, Sl. Moldova, Dărmănești, Dofteana, Zemeș, Măgirești și Moinești, noi fiind inițiatorii. Ne dorim să atragem fonduri europene ca să dezvoltăm turismul. Am primit vizita unor primari din zona Torino și vom intra într-o evaluare privind „economia circulară”, care presupune să fie refolosit tot ceea ce reprezintă deșeu. Împreună cu studenții din Bacău și Torino, vrem să întocmim o strategie de dezvoltare care urmărește, între altele, înființarea de microîntreprinderi. Italienii au descoperit, de exemplu, că sâmburii de măsline, în loc să fie aruncați, pot fi utilizați la fabricarea unui șmirghel special. Tot prin MONTPESA vrem să asigurăm pachete turistice pentru cei care vor veni la tratament: să participe la Festivalul DADA din Moinești, să viziteze Castelul Ghika din Dofteana, barajul din Dărmanești, Salina Tg. Ocna, izvoarele din Slănic…
– Chiar credeți în ideea că turismul poate salva Moineștiul?
– Da, chiar cred, însă dacă am obținut statutul de stațiune nu înseamnă că tot azi Moineștiul se va umple de turiști. E o muncă în timp și înseamnă niște pași: să înființăm Centrul de agrement, să mai deschidem trasee, să realizăm strategia cu MONTPESA și altele… Poate ne vin idei noi. Mereu avem întâlniri cu primarii și i-am invitat și pe locuitori să vină cu idei, pentru că și ei cred că turismul va aduce plusvaloare Moineștiului.
MOINEȘTI
Municipiul Moinești se află în nord-vestul județului, pe malurile Tazlăului Sărat. Este străbătut de șoseaua națională DN2G, care îl leagă spre sud-vest de Comănești și spre est de Bacău. Zona dispune de resurse naturale precum petrol, gaze naturale, sare și material lemnos. Înainte de 1989, a cunoscut o perioadǎ de înflorire economică ca urmare a dezvoltării extracției petrolului. Prima atestare documentară a Moineștiului datează din 1467, iar în lucrarea Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir menționează satul Moinești în preajma Tazlăului Sărat. În 1832 este atestat un târg pe teritoriul actualului oraș. În 1925, Moineștiul apare în rândul comunelor urbane, având 4.950 de locuitori și fiind reședința plășii Comănești. În 1950, a devenit oraș raional, iar în 2001 a fost declarat municipiu. Conform recensământului din 2011, populația Moineștiului se ridică la 21.787 de locuitori.
