Rebeca Ciotloș: vocea care a făcut să tresară inimile băcăuanilor

– Rebeca Ciotloș are 20 de ani, este sergent și cântă la corn în cadrul Muzicii Militare din Garnizoana Bacău

Pe Rebeca Ciotloș, tânăra blondă și subțirică, membră a Muzicii Militare din cadrul Garnizoanei Bacău, am descoperit-o vocal de Ziua Drapelului. Deși cântă la corn de aproximativ un an, mi-a atras atenția abia în momentul în care a scos la lumină un alt talent al ei: vocea.

Anul acesta, dirijorul Valeriu Bălan a recomandat-o forului superior să intoneze Imnul României de Ziua Drapelului, iar alegerea a fost cât se poate de surprinzătoare. Stăpână pe ea, Rebeca Ciotloș a schimbat cornul cu microfonul și preț de câteva minute a surprins urechile publicului spectator cu o interpretare fără cusur. Am căutat-o după eveniment, am felicitat-o pentru prestație și i-am propus un interviu în urma căruia să aflăm povestea omului din spatele hainei militare.

Așa am aflat că Rebeca este absolventă a Colegiului Național de Artă “George Apostu”, specializarea canto, la clasa prof. Florin Blaj, iar colaborarea cu Muzica Militară a început din momentul în care și-a manifestat dorința de a se alătura instrumentiștilor. După mai multe audiții, calitățile ei interpretative au fost apreciate și a fost îndrumată să-și continue studiile. Așa s-a înscris la Școala Militară de Muzică “Iacob Mureșianu” București, unde, după nouă luni a absolvit cu gradul de sergent. A fost repartizată inițial la Constanța, transferându-se ulterior în Bacău, la Muzica Militară.

R: Cine v-a cultivat pasiunea pentru muzică?
R.C.: Pasiunea pentru muzică vine din familie. Muzica este în gena familiei. Bunicul meu și tata au cântat la rândul lor muzică populară, iar gena mi s-a transmis și mie. Îmi aduc aminte că am început să cânt vocal de pe la 6-7 ani, iar din gimnaziu, părinții s-au gândit că a venit timpul să învăț muzică, nu doar să cânt după ureche. Așa că, am venit din Palanca în Bacău și am studiat muzică la Colegiul Național de Artă “George Apostu”.

R: Cum se împacă muzica cu rigorile armatei?
R.C.: Mi-a plăcut întotdeauna disciplina și m-am format așa. Este foarte important să adopți disciplina în dezvoltarea personală. La fel de bine mi-a prins și asprimea tatălui meu și regulile impuse. Nu era nevoie să apeleze la alte metode de îndreptare, pentru că știam clar că de întârzii acasă de la vreo petrecere, nu mai plecam a doua oară. Acesta este doar un exemplu, dar iată că, la 20 de ani, nu pot decât să le mulțumesc părinților pentru că au făcut om din mine. Crescând și dezvoltându-mă, am înțeles cât de important este să fii serios, ordonat și să respecți regulile mediului în care îți desfășori activitatea. Aceleași principii am încercat să i le transmit și surorii mele, Beatrice.

R: Ce rol are muzica populară în viața dumneavoastră?
R.C.: Iubesc muzica populară! Am crescut cu ea! Iar muzică populară cânt mai mereu la evenimente sau la petreceri private. Mă simt bine în portul popular moldovenesc și am deja o mică colecție de costume populare. Oricând prefer o pereche de opinci asortate costumului popular!

R: Cum credeți că veți evolua în plan profesional? Dar în plan personal?
R.C.: Îmi doresc ca de anul acesta să urmez cursurile Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra Neamț. După patru ani de studiu am șanse să trec în rândul ofițerilor. Drumul este lung, nu va fi deloc ușor la canto-clasic, însă, sper să izbândesc. În plan personal las lucrurile să meargă de la sine. Îmi trăiesc cei 20 de ani cu energia specifică și cu veselia care mă caracterizează. Iar rețeta fericirii este condimentată din plin cu muzică!