În perioada 7-9 iulie, în Parcul Gherăieşti, din municipiul Bacău, se va desfăşura, în premieră în Bacău, Festivalul Antic Tamasidava, organizat de Asociaţia Română de Marketing AROMAR, în colaborare cu Asociaţia Culturală Geto-Dacii din Moldova (Iaşi), la care au mai fost invitate Asociaţiile Historia Renascita-Geto-Dacii Subcarpatici (Piteşti), Terra Dacica Aeterna (Cluj), Asociaţia Culturală pentru Istoria Vie-Garda Apulum (Alba Iulia) şi Nimfele Dace&Vox Dacorum (Zalău).
„Festivalul Antic TAMASIDAVA va prezenta istoria, obiceiurile, stilul de viaţă şi obiectele din perioada dacilor. Având în vedere că în apropiere de Bacău se află ruinele cetăţii dacice Tamasidava ne-am propus ca în acest an să începem un proiect de viitor care să cuprindă informarea cetăţenilor despre această cetate antică dar şi să îi implicăm în activităţile geto-dacilor, reproduse de artişti din toată ţara”, ne-a informat Pavel-Ciprian Grigore, reprezentant al asociaţiei Aromar.
Organizatorii au pregătit în cele trei zile de festival un program bogat pentru cei care iubesc istoria transformată în spectacol, care cuprinde evenimente culturale, ştiinţifice, cât şi spectacole de reconstituire istorică, paradă de costume antice, ateliere antice destinate copiilor, târguri de sclavi, jocuri de gladiatori, lupte între daci şi romani etc.
Pentru cititorii noştri, astăzi prezentăm câteva informaţii despre Tamasidava, oferite de arheolog Lăcrămioara Elena Istina, şef secţie Arheologie – Istorie, a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu.
Tamasidava – cetate dacică în calea romanilor
Una dintre cele mai importante dave (cetate întărită) descoperită de arheologii băcăuani este cea de la Răcătău – Horgeşti, fiind identificată ipotetic cu Tamasidava, din harta realizată de Ptolemeu în secolul al II-lea d.Hr. Aşezarea este situată pe terasa stângă a Siretului, la 4 km est de sat, pe teritoriul fermei din localitate, şi la 3 km de Pînceşti.
Partea principală, acropola, este apărată de malul abrupt al terasei, la poalele căreia se află apa Siretului, iar în partea accesibilă este fortificată cu un şanţ de apărare, care separă acropola de restul aşezării civile, întinsă pe câteva hectare, zonă în care cercetările arheologice au fost sporadice.
Cercetarea arheologică sistematică a demarat în anul 1969, efectuată timp de aproape 30 de ani de arheologul Viorel Capitanu (Muzeul de Istorie Bacău) şi, în anumite perioade de Vasile Ursachi (Muzeul de Istorie Roman). “Pe baza hărţii lui Ptolemeu, la începutul sec. XX, ca urmare a noii deschideri spre cercetarea arheologică, arheologii băcăuani au urmărit în teren amplasarea cetăţilor dacice. Prima a fost descoperită cea de la Brad (Negri), identificată a fi Zargidava, cercetată de arheologul romaşcan Vasile Ursachi, apoi Tamasidava, de la Răcătău (Horgeşti).
Au fost identificate trei epoci istorice: epoca bronzului (cultura Monteoru), prima epoca a ferului (Hallstatt) şi epoca geto-dacă, secolele I î.Hr.-I d.Hr, cercetări care au scos la iveală faptul că locuirea cea mai intensă în acest punct datează în epoca geto-dacică, în cele doua secole de existenţă a Cetăţuiei, pe cinci nivele”, ne-a declarat arheologul Lăcrămioara Elena Istina, şef secţie Arheologie-Istorie, a Complexului Muzeal “Iulian Antonescu Bacău.
Tezaur de excepţie la Tamasidava
În urma cercetărilor s-a constatat că “Cetăţuia” avea rol de apărare în calea năvălitorilor, dar şi de atac, o demonstrează aşezarea (pe malul unei ape), şanţul de apărare de şase metri, apoi geto-dacii au construit un zid de apărare, din lemn cu pământ, descoperirea unor fragmente de armament. Patrimoniul descoperit şi valorificat este imens şi valoros, peste 4000 de piese, care se găseşte în Muzeul de Istorie din Bacău, o parte în expoziţia permanentă, cea mai mare, în depozite, tezaurul din aur face parte din expoziţia naţională, itinerantă, sub egida Institutului Naţional de Arheologie.
“Din epoca bronzului se remarcă descoperirea tezaurului format din şase inele tip buclă din aur, 35 de mărgeluţe, tot din aur, păstrate într-un vas de lut, tezaur reunit într-o mare expoziţie, cu obiecte din aur, provenite de la 33 de muzee din ţară. Tot aici putem remarca foarte multe obiecte din os, frumos sculptate. Din epoca geto-dacică clasică (sec. I î.Hr. – sec. I d. Hr.), epoca carpilor, avem material foarte mult, o parte încă necercetat. Tipic pentru această perioadă sunt vasele tip căţuie, specifice numai dacilor, prezente în tot arealul geto-dacic”, afirmă arheologul Lăcămioara Istina, care va relua anul viitor cercetările la Tamasidava.
De la Tamasidava avem monede romane, obiecte din fier foarte frumoase, practice, dar mai ales ceramică, lucrată manual dar şi la roată, amfore, strecurători etc. Tamasidava povesteşte mai bine de două secole de istorie a geto-dacilor pe aceste meleaguri, istorie militară, civilă, obiceiuri, meşteşuguri, dar mai ales despre rezistenţa şi continuitatea acestei populaţii pe acest teritoriu.
“Cetăţuia” nu şi-a spus ultimul cuvânt
A venit însă criza, arheologia fiind o victimă a reducerii drastice a alocărilor bugetare, astfel că ele încetează, în 1997 şi la Tamasidava, nu înainte de a fi salvat de la distrugere Tumulul 5 (movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din Antichitate o înălțau deasupra mormintelor – s.n.). Cu finanţare de la Ministerul Culturii, cercetările sunt reluate în 1998, de arheologul Vasile Ursachi, de la Muzeul din Roman, Lăcrămioara Istina, Cristinel Plantos (Muzeul Bacău), care, până în 2002, au finalizat de cercetat movila, fiind descoperite patru amfore, 80 de vârfuri de săgeată din fier, o fructieră, o cataramă din fier, placată cu aur, o mărgeluţă din aur, semn că Tamasidava nu şi-a epuizat secretele.
