Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a fost student la Harvard, dar nu și-a finalizat studiile. Recent, potrivit și Hotnews, el fost oaspetele acestei universități care i-a acordat titlul onorific de doctor. Adresându-li-se studenților, nonconformistul tânăr a aruncat anatema peste paradigmele tradiționale care vizează succesul, antreprenoriatul, scopul, comunitatea, individualismul exacerbat, egoismul societății de consum etc. Gândurile sale valorează mai mult decât milioane și milioane de teze de doctorat ale lumii… Cel puțin pentru sociologie, ele sunt o adevărată comoară. Facultățile de sociologie, de economie, liceele, antreprenorii ar trebui să facă din asemenea discursuri adevărate evenimente ale spiritului. Iată câteva dintre ideile sale raportate la SCOP.
,,Pentru fiecare dintre noi, scopul este foarte important, dar marea provocare pentru generația noastră este de a crea o lume în care fiecare să aibă un sens al scopului (…) Scopul este să ne dăm seama că suntem parte din ceva mult mai mare decât noi, că e nevoie de noi, că avem ceva mai bun în fața noastră pentru care să muncim”, spune el. Cunoscutul antreprenor oferă în aceste sens și un exemplu… Aflat în vizită la centrul spațial al NASA, John F. Kennedy a văzut un om de serviciu cu o matură și l-a întrebat ce face. Acesta i-a spus: ,,Domnule Președinte, ajut la trimiterea unui om pe Lună”. Mark Zuckerberg ne ia de guler, ne zgâlțâie: ,,Nu este suficient să ai tu un scop, trebuie să creezi țeluri în viață și pentru ceilalți”. Important este să zămislim o lume în care toți să aibă un scop în viață, să pricepem egalitatea ca libertatea tuturora de a-și urma scopul, de a construi o comunitate individuală. Cu delicatețe, sugerează că trebuie să redefinim concepte precum ,,societatea deschisă” (Karl Popper), să elaborăm împreună o nouă viziune care are ca vedetă libertatea de a lucra împreună, pentru scopuri comune.
În acest context al renunțării la paradigme care ne-au cucerit, trebuie să pricepem că riscul face parte din ecuația succesului individual, comunitar. Este necesar să ne pregătim și pentru varianta în care inițiativele noastre vor fi percepute greșit: ,,Oricine lucrează la o idee măreață este numit nebun la un moment dat, chiar daca în final se dovedește ca ai dreptate. Oricine vrea sa ia inițiativa va fi criticat pentru că se mișcă prea repede, pentru că oricând vor exista oameni care vor să îți pună frână. În societatea noastră, de multe ori nu ajungem sa facem lucruri mărețe pentru că ne este frică să nu facem greșeli. Realitatea este că orice am alege să facem va avea defecte în viitor, dar asta nu trebuie să ne împiedice să ne apucăm de acel lucru”. Este cunoscut faptul că firme/organizații importante ale lumii sărbătoresc nu doar succesul, ci, de multe ori, chiar și eșecul. Și Mark Zuckerberg ne sugerează această atitudine, spunându-ne: ,,J.K. Rowling a fost respinsă de 12 ori de edituri, înainte să publice Harry Potter. Chiar și Beyonce a trebuit să facă sute de cântece până să ajungă la Halo.
Cele mai mari succese apar din libertatea de a da greș”. Pentru a construi modelul unui astfel de tip de libertate este nevoie ca societatea să asigure prezența ,,plasei de siguranță” pentru cei care vor fi curtați de eșec. O plasă de siguranță de care avem nevoie toți. Se știe că succesul nu este sinonim cu fericirea. Acum, Zuckerberg ne propune și o altă modalitate de abordare a succesului: societatea nu trebuie să evalueze succesul doar prin prisma indicatorilor economici, ci după numărul oamenilor ce au un rol pe care îl consideră însemnat. Măturătorul lui… J.F. Kennedy este unul dintre aceștia. Politicienii ar trebui să ia notițe din acest discurs și să cugete profund, dacă pot: ,,Cu toții vom face greșeli, așa că avem nevoie de o societate ce se concentrează mai puțin pe a ne încarcera sau a ne stigmatiza. Și, odată ce tehnologia evoluează, avem nevoie de o societate ce se concentrează pe o educație continuă pe tot parcursul vieților noastre”.
