Deşi primăvara încă nu şi-a intrat pe deplin în drepturi, pieţele agroalimentare încep să se coloreze în nuanţele vii ale sezonului. Pe tarabe, vezi, peste tot locul, grămezi de urzici ori spanac, legături de ridichi sau ceapă verde, salate umflate numai bune să le pui pe masa de prânz, împreună cu roşii „ochioase”, evident, la preţuri prohibite.
În mică parte, marfa e adusă de la producătorii mai din sudul ţării – Băleni, Dâmboviţa sau Târgu Frumos şi Paşcani, judeţul Iaşi. Însă, deşi lumea nu prea ştie, cele mai multe produse sunt aduse din afară (de regulă, din Grecia – salata, Turcia – roşiile, pătrujelul, mărarul, şi Italia – ridichile) şi valorificate de un angrosist aflat „peste linii”, în zona fostei baze a ICRTI.
La o tarabă, o bătrână zgribulită încerca, fără prea mare succes, să atragă clienţii cu nişte grămezi de urzci, ceva leurdă şi câteva bucheţele de viorele. Din când în când, mai striga cu jumătate de gură către oamenii care-i treceau prin faţă: „Ia vitaminele! Vitamine la grămadă! „De la Blăgeşti vin. Le-am cules de la pădure. Nu am vândut mai nimic. M-aş fi dus la Buhuşi, dar acolo e sărăcie mare, lume puîină. Aici, cât să vind ca să scot banii măcar pe maşină şi pe chiria la tarabă”, spune bătrâna. E de dimineaţă de la 6,00, dar n-a vândut mai nimic. Trăieşte din ajutorul de 140 de lei pe care-l ia de la primărie.
Face 65 de ani, chiar de Sf. Gheorghe, dar n-are pensie, că a lucrat doar câţiva ani la CAP. Peste tot locul, piaţa e colorată, iar vânzătorii, în mare parte comercianţi, dar şi producători cu atestat, îşi laudă marfa, doar-doar o vinde ceva. Tanti Eleonora Gherman e din Holt, Letea Veche. De profesie e croitoreasă şi a lucrat de la 16 ani în cooperaţie şi la fosta „Confecţia”, iar după ’90 s-a pensionat de boală. Stă aproape tot anul la aceeaşi tarabă pentru care plăteşte pieţei 11 lei chirie. De data asta, a venit cu urzici, leurdă, grâuşor pentru salată, niscaiva fasole uscată, frunze de pătrunjel şi bulbi de lalele şi narcise. „Astea-s de la pădure, de la Buhoci, iar restul e din grădina mea. Totul este bio, garantat. Recomand, mai ales grâuşorul, dar şi leurda, că-i dă o tentă de usturoi mâncării”, explică femeia.
În marea colorată de primăvară a pieţei, o altă femeie îşi aştepta muşteriii să-i cumpere din lingurile (2 lei), furculiţele (2 lei), paletele (2 lei) liguroaiele (8 lei) şi alte obiecte din lemn (fund din lemn de paltin sau fag – 15 lei), folosite de gospodine în bucătărie. E Aurica Codreanu, de 62 de ani, şi vine din Mărăşeşti, Vrancea. „Nu-s chinezării. Sunt făcute la strung, după conturul unui ou din lemn. Cu un strung special. Iar, celelelate, cu mâna, pur şi simplu”, spune femeia. Lumea cumpără şi…nu prea. Abia de-şi scoate cheltuiala pe drum şi tarabă. Ca un făcut, de zece minute de când zăbovesc la vorbă cu femeia, vreo cinci-şase muşterii i-au şi luat marfă …cât pentru juma de zi.
Preţuri
salată 1 – 3 lei legătura
ridichi roşii 1,5 – 3,5 lei legătura
ceapă verde 1 leu legătura
spanac 1 – 2 lei legătura sau 5 – 8 lei kg
pătrunjel 1 leu legătura
mărar 1 leu legătura
praz 2 – 4 lei kg
morcovi 2 lei kg
roşii 10 lei kg
ridichi negre 2 lei kg
arpagic galben 7 lei kg
arpagic roşu 11 lei kg
usturoi uscat 13 – 10 lei kg
varză albă
cartofi 1,5 lei kg
castraveţi de solar 13 lei kg
fasole uscată 8 lei kg
