– Știu că sunteți la primul mandat de primar și ați candidat din partea PSD. Deoarece rubrica noastră se numește „Să ne cunoaștem primarii”, vă rugăm să le spuneți cititorilor ziarului „Deșteptarea” mai multe despre dumneavoastră.
– Am împlinit 53 de ani, sunt căsătorit și am doi copii, un băiat de 27 de ani care este inspector silvic și o fiică de 23 de ani, profesor de matematică. Soția mea este secretară la școala de centru a comunei Pîncești. Eu am absolvit o școală postliceală de silvicultură, sunt pădurar de profesie, iar acum urmez Facultatea de administrație publică, dar nu pentru a obține o diplomă, ci ca să aprofundez legislația și să gestionez mai bine problemele comunei.
– Sunteți interesat de administrație sau, mai degrabă, de politică?
– Mai mult de administrație. Politica a fost întotdeauna în planul doi. Atunci când eram în opoziție, chiar cu 4-5 consilieri, întotdeauna am susținut proiectele care aveau ca rezultat dezvoltarea comunei și am venit cu inițiative pe care primarul le-a luat în calcul. A fost o competiție politică, dar în beneficiul comunei Pîncești. Și înainte de a fi în primărie am susținut dezvoltarea comunei.
– Să înțeleg că e vorba de patriotism?
– Exact, ați înțeles bine. Suntem oameni gospodari, și părinții, și socrii, și toți – copii, părinți și bunici – suntem din comună. Avem o origine de sute de ani aici și după mamă, și după tată, deci ne leagă multe fire de această zonă. Mi-aș dori ca până la finalul sesiunii 2014-2020 să accesăm cât mai multe fonduri și să ducem comuna la nivelul celor din dreapta Siretului.
– Și cum ar arăta comuna ca să fiți mulțumit?
– Nu aș vrea să văd lucrurile ca în anii ’90, când primarii își doreau numai balast pus pe drum și becuri pe stâlpi. Mergem pe mai multe planuri. Avem zece acțiuni în plan cultural, care vor interesa populația. Cea mai importantă va fi înființarea unei asociații culturale care se va numi „Maria Petraru”, pentru că marea interpretă este născută în Fundu Văii. L-am cunoscut și pe tatăl dumneaei, care a fost șef de gară în Bacău, iar la pensie s-a întors în sat. Vom înființa și un ansamblu folcloric pentru că avem foarte mulți copii talentați. În plan economic, aș vrea să încurajăm înființarea grupurilor de producători. Recent am avut o întâlnire cu fermierii din Petrești, Soci și Fundu Văii. La noi, activitățile sunt diferite în cele două zone. În zona de nord, oamenii se ocupă cu păstoritul, iar în sud, cu legumicultura. În Petrești, Soci și Fundu Văii sunt circa 30 de păstori, cu 15.000 de oi în total. Acolo sunt și cele mai mari suprafețe de pășune, 400 ha aparținând Consiliului Local și 800 ha ale cetățenilor. La întâlnirea cu păstorii am pus bazele înființării unei cooperative, cu zece fondatori. Le-am adus la cunoștință modul în care se amenajează pajiștile, cum pot fi folosite mai eficient, cum se acordă subvențiile și cum se valorifică produsele. Noi ne-am angajat să le punem la dispoziție spațiul fostului SMA Petrești, care are curent electric. Firmele din Sascut, care colectează lapte și caș, vor aduce echipamente frigorifce. Ar fi foarte bine dacă s-ar deschide și o făbricuță de lactate, care să deservească toată zona deluroasă, de la Vultureni și Dealu Morii până la Găiceana. Petrești ar fi la mijlocul distanței. La întâlnirea cu legumicultorii din Dieneț au participat directorul unui supermarket și directorul Camerei Agricole. Am discuta despre achiziționarea legumelor, dar există un impediment: supermarketurile nu pot achiziționa decât de la persoane juridice. Trebuie să-i lămurim pe fermieri că ăsta e viitorul: să se organizeze și să angajeze un specialist, inginer sau tehnician horticol, pentru că au probleme și cu bolile.
– Investițiile în infrastructură nu vă preocupă?
– Cum să nu? Avem un proiect depus la AFIR și selectat pentru drumurile de exploatație agricolă, în total 12,5 km, proiect a cărui valoare este de un milion de euro. Urmează să organizăm licitația pentru execuție. Mai avem două proiecte depuse pe PNDL 2: unul pentru canalizare și stație de epurare în satele Pîncești și Dieneț și altul pentru asfaltarea unui drum de interes local, de 4,1 km, în Dieneț, Motoc și Pîncești. Drumurile din Petrești, Fundu Văii și Soci au fost modernizate pe fonduri europene. Nu stăm chiar rău, dar se mai poate lucra. În câteva zile vom depune un nou proiect pe AFIR care vizează modernizarea Căminului Cultural Pîncești. Ca să avem un punctaj mai bun am prezentat și activitățile desfășurate în ultimele șase luni, cinci educative și cinci culturale. Vom schimba tavanele, acoperișul, dușumelele, tot.
– La finanțare, vă avantajează poziția?
– Nu prea, nu avem ieșire la un drum național (DN), nu avem obiective turistice, nu avem cale ferată… Există însă o logică: dezvoltarea se face de la centru spre exterior. Și noi începem investițiile de la centrul civic spre periferie. Luând în calcul faptul că cei care au ieșire la calea ferată sau DN sunt pe final cu investițiile, sperăm că va da și peste noi norocul. Însă dacă nu depunem proiecte nu putem accesa fonduri. Vom mai primi 60.000 de euro, pe GAL Tamasidava, pentru un autogreder cu care vom întreține drumurile și vom face deszăpeziri.
– În Pîncești aveți și un sit arheologic numit Tamasidava.
– Da, e în Cetățuia, cum îi spun bătrânii… Vara trecută a venit un grup de cercetători nemți care au detectat obiecte nemetalice la o adâncime de 20-30 m. Au zis că s-ar putea să avem o mare comoară aici, unică în Europa. Dacă se va dezvolta un șantier arheologic, cei care nu au loc de muncă ar putea lucra la sit.
– Lipsa locurilor de muncă generează, de obicei, și probleme sociale. Cum stați la acest capitol?
– Destul de rău, ca în toată Moldova. Vara, oamenii muncesc la firmele de drumuri sau în agricultură, dar iarna stau acasă. Avem constructori autorizați, dar aceștia nu mai găsesc contracte. După 2010 nu prea s-a mai construit. Nici în vest nu e mai bine. Sunt trei frați care au firme de construcție în Marea Britanie, dar e mai greu să angajeze români deoarece, după Brexit, li se cere să știe limba engleză, să îndeplinească anumite condiții de siguranță, să aibă brevet. Britanicii îi evaluează. S-au introdus criterii care îi dezavantajează pe străini.
– Să zicem că tinerii plecați în străinătate se întorc în sat. Care ar fi soluția să trăiască decent?
– Nu suntem pregătiți să ni se întoarcă forța de muncă activă în comună, neavând locuri de muncă. E adevărat că tinerii se pot angaja în Bacău și pot face naveta, însă e nevoie să aplice aici ceea ce au deprins în Occident și să fie serioși. Totul pleacă de la a fi sau a nu fi competitiv.
Comuna Pîncești are 4.500 de locuitori și este formată din satele Dieneț, Pîncești, Motoc, Petrești, Soci, Fulgeriș, Fundu Văii și Chilia Benei. Centrul administrativ e satul Pîncești, situat la 36 km de Bacău. Teritoriul comunei prezintă urme de locuire din preistorie (cultura Cucuteni) descoperite în situl din Fulgeriș. Principalul sit e „Cetățuia” din Pîncești, sec. IV i.Hr.-I d.Hr. Așezarea geto-dacă a fost identificată cu Tamasidava, menționată de geograful Claudios Ptolemaios, în lucrarea „Îndreptar geografic”. Mai există vestigii carpice și medievale. Prima atestare documentară datează din 1471, în actul semnat de Ștefan cel Mare în favoarea marelui boier Isaia din Răcătău.
