Ce era de demonstrat, s-a demonstrat şi cu ocazia simpozionului organizat ieri la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”: Doar femeile ştiu şi se pricep cel mai bine să omagieze… femeia. Nimeni nu şi-a asumat paternitatea Simpozionului „Femeile lumii”, însă scenariul şi regia au fost de nota zece.
Protagoniste au fost prof. Anamaria Paiu, cu o interesantă incursiune în literatura română, de unde a extras câteva consideraţii cu privire la cele trei vârste ale senzualităţii femeii, apelând nu la cele biologice (20-30-40 de ani), ci la perioade ale vieţii: adolescenţa, tinereţea şi bătrâneţea, cu trimiteri la romane celebre trecute prin filtrul propriilor lecturi.
Şi-au făcut loc în inimile femeilor actorul Laurenţiu Budău, cu o aleasă poezie semnată de Lucian Avramescu: „Singurul lucru care contează”, care a adunat aplauze cât pentru un recital. La capitolul aplauze s-a înscris şi suprefectul Sorin Ailenei, cu o prefaţă la marile cărţi ale celor cinci religii, care vorbesc despre rolul şi locul femeii în creştinism, iudaism, islamism, budism şi hinduism. Concluzia?
Femeia, dincolo de abordări teologice şi sociale, reprezintă un ideal, în pântecul ei se zămisleşte viaţa, lumea, de aceea se bucură de atenţie şi apreciere. Faţa nevăzută a femeilor, femeile ascunse dintr-o altă parte a lumii, femeile supuse unor grave şi monstruoase discriminări au fost omagiate de scriitoarea Tincuţa Bernevic. Milioane de fetiţe din multe ţări ale Asiei, cum sunt China, India, Afganistan, Pakistan etc., sunt ucise încă de la naştere, o statistică cutremurătoare arată că peste 200 de milioane de fetiţe au fost ucise încă de la naştere, din considerente religioase sau a unor cutume care situează femeia ca o ruşine a familiei, numărul acestora depăşind pe cel al naşterilor în SUA.
Alte milioane sunt circumcise, sunt supuse unor interdicţii halucinante, nu au voie să meargă la şcoală, să cânte, să facă sport, să umble descoperite, alte milioane fac obiectul traficului de carne vie sau căsătoriilor forţate, cu bărbaţi în vârstă. Pedepsele pentru adulter, crimele de onoare întregesc un tablou nevăzut al femeii contemporane. Cu toate eforturile organizaţiilor mondiale, ONU, UNESCO, cele neguvernamentale, ale unor personalităţi devenite ambasadori mondiali ai promovării egalităţii între sexe, aceste realităţi crude umbresc progresele făcute în ultimii 100 de ani. Este şi ziua lor.
Trecând la lucruri mai frumoase, Lăcrămioara Istina a prezentat asistenţei de ambele sexe, o excepţională expoziţie de fotografii – Doar EA, semnate de artistul fotograf Vasile Diaconescu, în care figura centrală este femeia, femeia din antichitate, femeia din marile muzee ale lumii, femeia contemporană de pe toate meridianele lumii. În final, am văzut un catalog cu rezultatele parţiale ale cercetărilor arheologice din situl Fulgeriş (Bacău), făcute timp de mai mulţi ani de Lăcrămioara Istina, şef secţie Arheologie şi Istorie, proaspăt doctor în istorie, carte prezentată de Daniel Garvăn, cercetător la Muzeul Judeţean Buzău, despre care vom vorbi în altă ediţie.
A fost un frumos omagiu adus eternului feminin, femeii mamă, bunică, soţie, fiică, prietenă.
La mulţi ani!
