Deţinut: Şi angajaţii din penitenciare, responsabili pentru metoda „Accidentul”

Unul din numeroşii deţinuţi cercetaţi în dosare de înşelăciune prin deja celebra metodă „Accidentul” aduce acuzaţii grave la adresa angajaţilor din penitenciare şi trimite memorii instanţei cu întrebarea „Cei care au permis introducerea telefoanelor în penitenciare nu ar trebui cercetaţi pentru complicitate sau măcar neglijenţă în serviciu?”

Metoda „Accidentul”, cu un nou personaj: „procurorul”

H.S.M. a fost trimis în judecată, în 2015, pentru două infracţiuni de înşelăciune, alături de complicele lui, P.G.S.. Aflat în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi, H.S.M a sunat la familia B., din Sascut (Bacău), a spus că este un nepot şi că a provocat un accident rutier.

A cerut să fie ajutat cu suma de 800 de lei, bani ce au fost expediaţi în cele din urmă pe numele complicelui. În timp, deţinutul şi-a perfecţionat tehnica de abordare a victimelor, a devenit creativ. Nu a mai pretins că este o rudă pentru că exista riscul ca persoanele contactate să-şi dea seama că sunt înşelate.

Pe E.F., din Bacău, a convins-o să-i trimită bani spunându-i că este procuror şi se ocupă de dosarul deschis pe numele fiului ei, vinovat de producerea unui accident rutier soldat cu victime. „Procurorul” a sfătuit-o să expedieze 6.000 de lei pentru ca „problema” să se soluţioneze favorabil. Fără nicio rezervă, femeia a trimis banii ceruţi. Anul trecut, Judecătoria Bacău l-a condamnat pe H.S.M. la 3 ani şi 6 luni închisoare.

La aceasta s-au adăugat pedepse mai vechi, în final inculpatul urmând să execute 8 ani şi 2 luni de închisoare. Şi complicele lui, încarcerat între timp în acelaşi penitenciar, pentru alte fapte, va avea de executat o pedeapsă cumulată de 7 ani şi 9 luni închisoare. Dosarul se judecă acum la Curtea de Apel.

Comisioane pentru introducerea telefoanelor în penitenciar

Aproape la fiecare termen din instanţă, H.S.M. a depus memorii în care cere ca şi conducerea penitenciarului să fie cercetată pentru complicitate sau măcar pentru neglijenţă în serviciu. Sesizările lui atrag atenţia asupra unui fenomen ce a luat amploare în penitenciare, declanşat şi întreţinut, spune el, tocmai de angajaţi din sistem:

„… ofiţeri şi subofiţeri angajaţi încasau comisioane foarte mari pentru a introduce în incinta instituţiei telefoane mobile şi cartele SIM. Conform legii, aceştia, prin natura funcţiei, aveau responsabilitatea de a se asigura că în timpul detenţiei nu puteam avea acces la telefoane mobile.”