În zi de mare sărbătoare pentru naţiunea română, la Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, istorici, muzeografi, cadre ale armatei române, arhivişti, elevi, artişti au aniversat (nu au comemorat!) marele act de la 24 ianuarie 1859, Unirea Moldovei cu Ţara Românească, unul dintre cele mai importante evenimente, care a deschis calea spre realizarea dezideratelor naţionale şi progresul societăţii româneşti.
De la început, prof. dr. Ioan Mitrea a atras atenţia că, incorect, în presă şi chiar în unele lucrări aşa-zise ştiinţifice, se foloseşte sintagma “Unirea Mică”. “Nu există o «Unire Mică» şi o «Unire Mare». Unirea Moldovei cu Ţara Românescă a condus la formarea statului român, eveniment de o importanţă covârşitoare pentru istoria noastră, mai ales în condiţiile subiective şi obiective ale acelor vremi, interne şi externe.
Idealul Unirii este mult mai vechi, a fost dorită, încă nu a fost posibilă, însă s-a «copt» în sec. XIX, cu începere de la 1821, cu Revoluţia de la 1848. Unirea celor două Principate trebuie înscrisă şi în contextul Războiului Crimeei, al problemei Dunării, a dorinţei Angliei, Franţei etc. de a crea un stat tampon la Gurile Dunării, pentru a stopa influenţa Rusiei îm zonă.
Ce a urmat, este ştiut de toată lumea. De aceea este bine ca măcar noi să spunem adevărul”, a mai spus prof. Mitrea. Despre personalitatea marelui om de stat, simbolul Unirii de la 1859, col. Al. I.Cuza, dar şi despre omul Cuza, a vorbit comandor Vasile Florea, iar prof. Mihaela Chelaru, director al Arhivelor Statului şi dr. Marius Istina au prezentat publicului alte aspecte importante ale actului de la 24 ianuarie.
În cadrul manifestării a fost prezentat şi un program artistic susţinut de elevi ai Colegiului Naţional de Arte “George Apostu”, coordonator prof. Florin Blaj.
