Zilele Bacaului au demarat in 1997, la initiativa primarului Dumitru Sechelariu, care a considerat ca atestarea documentara a orasului trebuie marcata cum se cuvine. Atunci au fost cu adevarat vremurile bune ale manifestarilor, când in centru erau activitatile culturale de inalta tinuta, dublate bineinteles si de sarbatoarea populara, unde evoluau cei mai buni artisti.
De-a lungul timpului, toate trupele mari ale României au fost in Bacau, cu prilejul sarbatorii orasului, dar si vedete internationale, precum si cei mai mari cântareti de muzica populara si ansambluri folclorice. Si locul de desfasurare s-a tot schimbat, ba in fata Prefecturii, ba in actualul Parc al Catedralei, in fata Hotelului Decebal, pe Insula de Agrement sau in parcul de lânga Sala Sporturilor.
„S-a ajuns la performanta ca, datorita calitatii artistilor, in fata scenei mari sa se adune 60.000-70.000 de spectatori. La unul dintre acele festivaluri, la fiecare colt de strada era câte un grup format din 3-4 instrumentisti de la Filarmonica, sau actori de la Teatrul Bacovia. Am adus si Teatrul National, in cadrul Zilelor Bacaului, Filarmonica a pregatit concerte speciale. Am organizat si expozitii, concursuri sau competitii sportive, precum Crosul Tineretului. Toate au fost dotate cu premii, pentru stimularea talentelor locale. Acesta a fost unul dintre principiile de baza care au stat la baza organizarii Festivalului”, spune scriitorul Val Manescu, cel care a organizat cinci editii ale Zilelor Bacaului la inceputul anilor 2000.
La un moment dat existau patru scene in oras, pe care se desfasurau spectacole simultan. Si aspectul orasului era schimbat, fiindca au fost realizate modele de panouri publicitare artistice, cu ajutorul copiilor de la Liceul de Arta, care erau foarte interesante ca formula spatiala. Chiar se simtea ca orasul este in sarbatoare.
Buget in prabusire
Alocarea de fonduri pentru organizarea festivalurilor a avut fluctuatii importante, odata cu vremurile. Cât economia a mers bine, au existat bugete inimaginabile pentru zilele noastre, de circa 20 de ori mai mari decât cel de anul acesta.
„Recordul a fost un buget de 2,5 miliarde de lei vechi (echivalentul a circa 600.000 euro la cursul de atunci – n.r.). De mentionat ca sponsorii asigurau circa jumatate din suma. Am avut si cea mai mare scena din România de la acea vreme si o scenotehnica de cel mai inalt nivel. In 2004 a fost si un foc de artificii care a durat 15 minute, cireasa de pe tort, cum s-ar spune. A fost un triumf, dar dupa aceea lucrurile au decazut.
Au adus manelisti si tot felul de vedete de plan secund. Pe vremuri nu se amesteca serbarea asa-zis populara, cu mici si bere, care este si ea o traditie ce nu poate fi eludata, cu actul cultural in sine. Erau in locatii diferite, pentru categorii diferite de public”, mai spune Val Manescu.
Insa dupa anul 2008, când s-a instalat austeritatea provocata de criza, bugetul Zilelor a scazut pâna la 35.000 de euro, cât este anul acesta. Tot anul acesta, bugetul s-a votat abia cu o saptamâna inainte de festival, iar artisti s-au gasit cu o zi inainte.
„In editiile pe care le-am organizat am pus accent pe factorul cultural. In primul rând am implicat institutiile din Bacau: Filarmonica, Teatrul Bacovia, Casa de Cultura pe vremea când mai avea formatii, Palatul Copiilor, Directia Judeteana de Sport. Practic, era o revolutie in tot orasul. Numai ca pregatirile incepeau cu doua-trei luni inainte, nu ca acum, cu doua zile inainte, pe genunchi” scriitorul Val Manescu, organizator la cinci editii ale Zilelor Bacaului.
1997 – Prima editie
Prima editie a Zilelor Bacaului, cea din 1997, a fost strâns legata de numele primarului Dumitru Sechelariu, care a decis ca bacauanii merita o sarbatoare. Si nu orice fel de sarbatoare, pentru ca prima editie s-a intins pe parcursul unei saptamâni si a cuprins o multime de manifestari cultural-artistice, pentru toate gusturile.
“Istoria ne leaga de numele eroului de legenda Stefan cel Mare si Sfânt. Iata de ce, manifestarile Zilelor Bacaului vor debuta cu dezvelirea statuii ecvestre a domnitorului. Sculptorul Mihai Marcu o face cadou locuitorilor acestui oras. Ii multumim pentru gestul sau artistic”, spunea primarul Dumitru Sechelariu in deschiderea manifestarilor. Astfel a intrat in peisajul urbei statuia lui Stefan, la dezvelirea careia a fost prezent prim-ministrul de atunci, Victor Ciorbea, ministrul Culturii, Ion Caramitru, precum si alti oaspeti de seama din tara si din Republica Moldova, alaturi de 3.000 de bacauani.
Principala scena de spectacol a fost amplasata intre Casa de Cultura si Palatul Administrativ, unde s-au adunat constant, in fiecare seara, cel putin 20.000 de bacauani, ca sa ii vada pe artisti. Printre acestia, Daniela Gyorfi, Scoala Vedetelor, Sfinx Experience, Pasarea Colibri, Holograf, Iris, Mike & The Blue Spirits, Laurentiu Cazan si multi altii. Nu au lipsit cei mai mari interpreti de muzica populara.
Câtiva dintre artistii care au incântat bacauanii la sarbatoarea orasului:
Tudor Gheorghe, Gheorghe Zamfir, Ansamblul „Busuiocul”, Maria Ciobanu, Maria Dragomiroiu, Gheorghe Turda, Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Maria Salaru, Anton Achitei. De asemenea, Pepe si Latin Expres, Loredana, Andra, Andre, Goran Bregovic, Chris Norman, Asia, Candy, Iris, Holograf, Voltaj, Directia 5, Zdob si Zdub, Pasarea Colibri, Cargo, Vita de Vie, Vama Veche, BUG Mafia, Class, Ro-Mania, Compact, Partizan, Antract, Hi-Q, Corina, Animal X.
Istorie succinta a Bacaului
Festivalul Zilele Bacaului marcheaza prima atestare documentara, de la 6 octombrie 1408, astfel ca se poate spune ca joi, 6 octombrie 2016, orasul a implinit venerabila vârsta de 608 ani. Bacaul aparea ca oras si punct de vama, într-un document emis de domnul Moldovei, Alexandru cel Bun (1400-1432), mai exact un privilegiu comercial acordat negustorilor din orasul polonez Lvov, prin care negotul acestora era reglementat pe plan intern. Urme ale vietuirii au fost gasite pe aceste locuri inca de acum cinci mii de ani, dovada fiind artefacte descoperite pe locul actualei Piete a Revolutiei, dar si in zona Pasajului Margineni sau a strazii Bradului.
Între 1472-1491, Stefan cel Mare a construit la Bacau o Curte domneasca spre a-i servi drept resedinta fiului său Alexandrel. În incinta acesteia a fost ridicata biserica Precista, sfintita la 1 ianuarie 1491. Curtea a fost extinsă ulterior de Bogdan III, alt fiu al lui Sefan cel Mare. In Bacau se intersectau principalele drumuri comerciale din centrul si vestul Moldovei
Daca la 1821 Bacăul numara putin peste 1.000 de locuitori, un veac mai târziu numara 31.000 de locuitori, iar in 2000 atinsese apogeul, de peste 209 mii locuitori. La ultimul recensamânt, din 2011, municipiul Bacau mai numara doar 144 mii locuitori
În timpul Primului Razboi Mondial aici s-a aflat comandamentul Armatei a II-a Române, cantonat în Casa Anania, din strada George Bacovia. În perioada interbelica Bacaul se dezvolta din punct de vedere urbanistic, fiind, dupa Bucuresti, al doilea oras asfaltat din vechiul Regat.
