Nu sunt doua însusiri si nici nu apartin limbii române cuvintele din titlu (ar fi trebuit macar virgula între ele, daca nu conjunctia „si”). Le-am extras din Ars poetica a lui Horatiu, care ne îndruma în secolul I î.H. sa îmbinam în tot ceea ce întreprindem utilul cu placutul. În multe chipuri se pot asocia cele doua dimensiuni – instructiva si formativa –, cea mai la îndemâna fiind pedagogia jocului. Exista si un domeniu al creatiei intelectuale – enigmistica –, în care portdrapelul este revista „Rebus”. A întemeiat-o în 1931 profesorul de limba si literatura româna Nicolae Gh. Popescu-Rebus, din Pietrarii Vâlcei.
În zilele noastre, un alt filolog, Serghei Colosenco, promoveaza jocul de cuvinte într-un oras devenit citadela a rebusismului – Bârladul –, iar vara, organizeaza o tabara de profil în Oituzul bacauan, animându-si casa de vacanta. Cu un asemenea prilej a editat o brosura de interes pentru amatorii de cuvinte încrucisate: „Rebus scolar – limba si literatura româna”. Am parcurs cele peste 100 de pagini prefatate de… Alexei Mateevici, cu poezia arhicunoscuta, „Limba noastra”, si m-am convins ca profesorul de româna are la îndemâna un prieten devotat – careul didactic. Iata si temele tratate în intersectiile orizontalului cu verticalul, care respecta sistemul limbii, de la generalitati la notiuni de fonetica, urmate de vocabular, morfologie, sintaxa si stilistica. Alaturi de titlu vom reproduce si definitii mai interesante, cu raspunsul în finalul acestor rânduri:
Notiuni de lingvistica (1. „Ramura a lingvisticii care studiaza producerea, transmiterea, evolutia si auditia sunetelor limbajului articulat” – 8 litere);
Litere (2. „Litera sau grup de litere reprezentând abrevierea unor termeni utilizati frecvent” – 5 litere);
Scrieri (3. „Mentiune scrisa în partea de sus a hârtiei” – 5 litere);
Arhaisme (4. „Categorie, clasa sau pozitie sociala” – 3 litere);
Neologisme (5. „Vorba spusa în scop de intimidare” – 5 litere);
Semne de punctuatie (6. „Semn ortografic în forma de virgula, care indica absenta întâmplatoare din rostire a unor sunete” – 8 litere);
Sinonime (7. „Aschietor” – 7 litere);
Antonime (8. „Dulce” – 4 litere);
Substantivul (9. „Substantive care au o singura forma pentru masculin si feminin” – 7 litere);
Cazurile (10. „Caz al declinarii care indica dependenta, apartenenta sau posesia” – 7 litere);
Verbul (11. „Categorie gramaticala care exprima raportul dintre subiect si actiunea verbului – 7 litere);
Conjunctia (12. „Conjunctie care, în general, introduce o subordonata conditionala si este echivalata cu locutiunea în caz ca” – 4 litere; erata: în carte, „în cazul ca”;
Gramatici (13. „Lingvist si filolog român, autorul volumului Limba româna actuala. O gramatica a ‘greselilor’ – 1943” – 6 litere);
Dictionare (14. „Împreuna cu Constant Maneca editeaza cel dintâi Dictionar de neologisme pentru limba româna, în 1961” – 5 litere);
Stilistica (15. „Figura de stil prin care se trece de la semnificatia obisnuita a unui cuvânt la o alta semnificatie, pe care cuvântul nu o poate avea decât în virtutea unei comparatii” – 8 litere).
Raspunsurile: 1. FONETICA; 2. SIGLA; 3. ANTET; 4. CIN; 5. BLUFF; 6. APOSTROF; 7. RABOTOR; 8. AMAR; 9. EPICENE; 10. GENITIV; 11. DIATEZǍ; 12. DACA; 13. IORDAN (Iorgu); 14. MARCU (Florin); 15. METAFORA.
Le-ati identificat pe toate? (În carte, v-ar fi ajutat verticalul.)
