Majoritatea dintre noi, cei care am copilarit in oras, ne amintim ca o destinatie de vacanta era, pentru cel putin o saptamâna, la bunici, la tara, oriunde era asta.
Unde se duc insa copiii de la tara in vacanta?
Cei din Colonesti n-au multe variante, dupa cum aveam sa aflam chiar de la ei.
„Cât e ziua de lunga, ne jucam. Intr-un an, am fost la activitati la Unicef, faceau concursuri pentru noi. Am câstigat o tableta”, ne spune Madalina Lovin, 12 ani, eleva in clasa a VI-a. Scoala e inchisa, trei luni nu au activitate.
Dar asta nu inseamna ca se plictisesc chiar tare. Madalina are 7 frati si surori, nu este o zi la fel cu alta. Si prieteni are numerosi.
Unul dintre ei, Mihai Ilascu. Colegi de clasa. Si de nazbâtii, dupa cum se chicotesc. „Trebuie sa dau mâncare la animale când ma trezesc.
Dar fac asta si când e scoala. Noi aici in comuna nu prea avem unde sa ne distram”, spune baiatul maruntel. Teme de vacanta? Sigur ca da. Când le faceti, intreb eu.
„Mai pe la jumatatea vacantei, nu ingrasam porcul in ajun. Mie imi place matematica si vreau sa ma fac presedinte”, povesteste baiatul. Dar ce face presedintele?, il testez eu.
„Pai, dirijeaza tara, ajuta cetatenii”. Si parintii tai ce au spus? „Au spus ca am mult de invatat ca sa ajung acolo”, a replicat imediat baiatul.
Se pun la punct amândoi cu invatatura. Vor sa mearga la liceu in oras, ca sa ajung ce isi doresc. Asa ca temele de vacanta nu pot sa cada pe planul doi. Dar nici joaca. Cea in fata portii. Ce sa faci in rest la tara?
„Ehee, când eram eu copil la mama, ma trimitea in tabara de doua ori pe an. Era frumos, atunci se putea”, ne spune in trecere o femeie care ne observa stând de vorba cu pustii.
Da, pentru acesti copii, tabara este un vis frumos. Asta, si pentru ca statul român a scos „gratuit” de lânga invatamânt si a desfiintat taberele si a vândut patrimoniul. Asa ca, acum, copiii nu mai au ce povesti in prima compunere la inceputul noului an scolar ce au facut in vacanta. Pacat!