De când vremea s-a incalzit, iar iesitul la iarba verde sau renovarile de primavara ale locuintelor au devenit sporturile favorite al bacauanilor, malurile lacurilor din municipiu s-au transformat in gropi de gunoi. Zone intinse, care altfel ar putea fi considerate un paradis verde in plin perimetru urban, s-au transformat in depozite de deseuri, din cauza cetatenilor lipsiti de orice urma de educatie si simt civic, dar si din cauza autoritatilor, care se invita una pe alta sa faca igienizarea. In comunitatile civilizate, aceste lacuri si cursuri de apa ar fi amenajate cu mare atentie, fiindca aduc viata si prospetime oraselor, pot fi rezervatii naturale protejate sau zone de agrement de mare atractie. Insa nu e cazul si la noi.
Vorbele nu pot descrie mizeria infecta mai ales din zona Lacului Bacau II, care este strajuit pe ambele maluri de cartierele Serbanesti, Nord si Gheraiesti. In plus, mai gazduieste si o rezervatie naturala, lucru la care nesimtitii orasului ramân insensibili. Prin urmare, concetateni necivilizati isi bat joc de natura cu sadism si arunca pe diguri si in preajma lor, la intâmplare, toate deseurile pe care asa-zisa civilizatie umana le produce. Iar totul are aspect de dezastru ecologic.
Imaginea dezastrului
Toate acestea sunt constatari usor de facut de catre orice bacauan care ar porni intr-o incursiune pe malurile lacurilor si cursurilor de apa ce strabat orasul, asa cum au facut reporterii Desteptarii, de doua ori in ultimele trei saptamâni. Dezastrul incepe in zona Podului Serbanesti, din dreptul Podului cu Lanturi, pâna in spatele fostului ACR, unde sunt gunoaie pâna la buza apei. Si Pârâul Bârnat este colmatat, plin de vegetatie spontana si mai ales de nelipsitele pet-uri, cu sutele. In zona strazii Vântului parea sa se fi mutat chiar groapa de gunoi a orasului. In ultimele zile s-a mai scos ceva gunoi de acolo, dar nu este suficient.
Insa pe malul opus, digul din zona Serbanesti este inecat in vegetatie crescuta peste masura, stuf ca intr-o zona parasita, inestetic, pâna la baza, cauciucuri de masini, peturi, lesuri de animale in descompunere si alte mizerii abandonate cu nesimtire. Spre turnul de televiziune sunt munti de deseuri din constructii. Aceeasi imagine este vizibila de-a lungul celor câtiva kilometri de diguri care fac parte din aria urbana.
Interesant este ca zona verde adiacenta lacului Bacau II, din cartierul Serbanesti, de la turnul de televiziune si pâna la podul Serbanesti, a fost motiv de vise frumoase pentru o multime de organizatii, care ar fi vrut-o transformata intr-un teritoriu de agrement, cu traseu pentru ciclisti si amenajari pentru iubitorii de natura. Insa in conditiile actuale, este greu de crezut ca s-ar incumeta cineva sa se „relaxeze” pe acolo.
Responsabili multi, actiune ioc!
Am intrebat reprezentantii mai multor institutii cine ar avea sarcina sa faca salubrizarea malurilor si a zonelor de lânga diguri. Sau macar sa vegheze si sa ii amendeze pe necivilizatii care fac mizerie. Raspunsurile nu fac lumina, ci denota pasarea responsabilitatii, desi exista legislatie foarte clara in acest domeniu.
Si inca un lucru este cert: nimeni nu poate spune exact care este limita de raspundere. Exista o opinie generala destul de vaga, conform careia luciul de apa si digul Lacului Bacau II sunt in grija Hidroelectrica, iar zona din exteriorul digului ar fi in grija autoritatilor locale. La rândul sau, Administratia Bazinala Siret are in administrare lacul de la Insula de Agrement (aflat in procedura de decolmatare), precum si cursurile de apa ce se varsa in Bistrita (vorbind aici strict despre zona orasului Bacau).
Deasupra tuturor ar trebui sa se afle Garda de Mediu, care are instrumentele legale sa ii arda cu amenzi pe cei care depoziteaza gunoaie si pe cei care ar trebui sa salubrizeze, dar nu o face.
Vorbe, vorbe…
Asadar, responsabili ar fi, dar cu toate acestea exista si muntii de gunoaie, de care nu se intereseaza nimeni, doar voluntarii organizatiilor nonguvernamentale, din când in când. „Partial s-a mai facut curatenie. Am adunat deseurile din zona fostului sediu ACR, pâna la fostul strand, chiar daca am intrat si in zone care nu sunt in zona noastra de raspundere. Din punct de vedere strict legal, ar trebui sa raspunda Hidroelectrica.
Primaria isi poate asuma curatenia si in afara zonelor pe care le are in ingrijire. Insa putem face acest lucru doar când nu pun prea mare presiune treburile din oras, cum se intâmpla in aceasta perioada. Ducem lipsa si de angajati, iar spre deosebire de anii 2000, când se lucra cu 800 de oameni, acum avem doar 170 de angajati. Dintre acestia, putem miza zilnic pe 100-120 de oameni la salubrizare”, a explicat directorul Directiei Servicii Publice din cadrul Primariei Bacau, Gabriel Gritcu.
Fiindca a fost aratata cu degetul de reprezentantii Primariei, am cerut si o parerea de la societatea Hidroelectrica, care intoarce lovitura Primariei. „Primaria nu se implica deloc. Chiar acum doua luni am facut niste lucrari de decolmatare. In privinta gunoaielor, am sesizat Garda de Mediu. Vinovati de situatia aceasta sunt riveranii, care arunca la intâmplare tot felul de resturi menajere. Pe diguri intervenim doar atunci când structura lor ar fi pusa in pericol, dar nu este cazul acum, niciunde. Digurile sunt in stare buna, iar vegetatia existenta acum nu incurca cu nimic. Avem o arie de raspundere foarte intinsa si ar fi dificil si costisitor sa intervenim tot timpul la salubrizare”, spune Maricel Raileanu, inginer sef in cadrul Hidroelectrica.
O curatenie prea scumpa
Raspunsul primit de la Administratia Bazinala Siret a fost mult mai nuantat. „Pe teritoriul municipiului Bacau, Administratia Bazinala de Apa Siret, prin unitatea sa subordonata – Sistemul de Gospodarire a Apelor Bacau – are in administrare urmatoarele: Baraj si lac redresare aval UHE Bacau II (Lacul de Agrement), râul Bistrita impreuna cu digul de aparare in zona industriala CICh Bacau Sud, afluentii râului Bistrita: Trebes, Negel, Bârnat, Limpedea. (…)Consideram ca activitatea de curatenie nu ar trebui sa intre in atributiile unei institutii sau a unei organizatii, ci ar trebui sa fie datoria morala a fiecarui cetatean.
Este, pâna la urma, o problema de constiinta civica si de mentalitate. Ne-am obisnuit sa ducem mizeria pe malul apelor. In timp, mai ales odata cu aparitia materialelor greu degradabile, acest fenomen negativ a luat amploare, iar imaginea de pe malurile apelor a devenit emblematica. Pe lânga problemele de ordin estetic, chiar daca obiecte precum anvelopele si PET-urile nu contribuie semnificativ la degradarea calitatii apelor de suprafata, acestea sunt deosebit de periculoase pentru scurgerea apelor si pentru colmatarea albiilor si cuvetelor lacurilor de acumulare. Ele pot bloca sectiunile de scurgere la poduri sau podete si pot genera, in cazuri extreme, chiar inundatii.
In incercarea de a constitui un exemplu, ABA Siret organizeaza periodic activitati de igienizare pe baza de voluntariat”, spune Emil Vamanu, directorul Administratiei Bazinale Siret.
Asadar, legi exista, autoritati exista, dar totodata exista si gunoaie. Garda de Mediu ar reactiona la aceasta problema, insa numai in baza unor sesizari, iar aceste sesizari nu exista, dupa cum ne-a spus comisarul sef al Garzii de Mediu Bacau, Tiberiu Ciobanu.
Din când in când, voluntarii mai salubrizeaza aceste zone, dar nu asta ar rezolva problema, ci o interventie decisa a autoritatilor, care insa lipseste cu desavârsire. Si in ciuda bunelor intentii exprimate privind Lacul Bacau II, nimeni nu misca nici un deget. Nici in precampania electorala, când aruncatul vorbelor este la moda, nici un candidat nu a facut referire la aceasta problema. Problema care, chiar daca pare mai putin vizibila pentru majoritatea bacauanilor, nu inseamna ca nu exista.
In anul 2015, ABA Siret a cheltuit 16.580 lei pentru salubrizarea cursurilor de apa, iar in primul trimestru al anului 2016 – 22.580 lei. De Ziua Mondiala a Apei, 60 de voluntari, angajati ai institutiei, au colectat de pe cursurile de apa care traverseaza judetul 250 saci de deseuri.
„Institutia noastra nu are ca obiect de activitate salubrizarea cursurilor de apa si malurilor, ci intretinerea acestora. Astfel, prin programul anual de gospodarire a apelor, pe lânga lucrari de decolmatare, reprofilari de albii si terasamente, se intreprind actiuni de cosire si defrisare a suprafetelor acoperite cu vegetatie si degajarea terenurilor de vegetatia cosita. Odata cu aceasta activitate se realizeaza si colectarea efectiva a deseurilor depistate.”
Emil Vamanu, directorul Administratiei Bazinale de Apa Siret
„Limita dintre aria orasului si cea a lacului este digul. Insa noi, Primaria, putem sa ne asumam curatenia si in afara zonelor pe care le avem in ingrijire. Insa putem face acest lucru doar când nu pun prea mare presiune treburile din oras, cum se intâmpla in aceasta perioada.”
Gabriel Gritcu, director Directia Servicii Publice
„Echipele Hidroelectrica se implica din când in când in salubrizarea malurilor din zonele sale de raspundere. Insa, din pacate, Primaria nu se implica deloc.”
Maricel Raileanu, inginer sef in cadrul Hidroelectrica
[wonderplugin_gallery id=”534″]
Ce spune legea
Potrivit OUG 21/2002, art. 8, lit. c si k (Legea nr. 515 din 2002) privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale, salubrizarea este in sarcina autoritatile publice locale care sunt direct responsabile de desfiintarea depozitelor ilegale si neorganizate de deseuri aflate în imediata vecinatate a cursurilor sau acumularilor de apa si de mentinerea curateniei (igienizare) pe malurile si în albiile cursurilor de apa. Articolul 8 stipuleaza urmatoarele:
Consiliile locale, precum si primarii au obligatia sa asigure:
c) prevenirea poluarii accidentale a mediului sau a surselor si cursurilor de apa, prin depozitarea necontrolata a deseurilor de catre agentii economici sau de catre cetateni;
k) întretinerea digurilor si a malurilor, a cursurilor de apa, executarea lucrarilor de protectie si întretinere a albiilor, efectuarea altor lucrari de protectie contra inundatiilor, asigurarea scurgerii apelor, asanarea terenurilor insalubre si prevenirea poluarii apelor.
Amenzile prevazute pentru nerespectarea prevederilor este intre 2.000-5.000 lei.
