Dupa ce tenisul de masa in judetul Bacau ajunsese sa nu mai fie practicat in mod organizat, cluburile desfiintandu-se imediat dupa 1989, Atlantis a izbutit doua promovari in numai un an, ajungand acum in „A”. Partea vizibila a performantei au reprezentat-o jucatorii – Dan Radulescu, Mihai Sumulea, Catalin Oancea si Leonid Parnica, antrenorul Cristi Irimia si managerul clublului – lect. univ. Nicolae Ochiana. Ceea ce nu s-a vazut a fost finantarea si dorinta de ascensiune a sponsorului, romano-americanul Narcis Postolache, prin firma Serna Trust Moinesti.
Avem toata increderea in viitorul lui Atlantis, pentru ca acest club face parte dintr-o poveste de succes. Narcis Postolache a emigrat si Statele Unite in urma cu 20 de ani. A muncit mult, a luat-o de jos, iar acum este multimilionar. In Romania, era un bun elev in SUA, a fost un bun student si a cunoscut implinirea pe toate planurile: material, familial si al prestigiului personal. Romancierii ar putea sa se inspire din povestea vietii sale si sa scrie best-seller-uri. Spre deosebire de multi altii, n-a uitat ca este roman, ba chiar se mandreste ca este roman. Mentine permanent contactele cu vechea sa patrie. Una dintre dovezile evidente ca este asa a fost clubul Atlantis. Intamplarea fericita pentru tenisul de masa bacauan a fost aceasta colaborare dintre milionarul Narcis Postolache si profesorul Nicolae Ochiana: unul cu bani, altul cu stiinta tenisului de masa, amandoi cu dorinta de a reusi un lucru extraordinar. Este evident ca, din pacate, Bacaul aproape ca a iesit in ultimii ani din prim-planul unor sporturi care ii devenisera emblematice: handbalul feminin, fotbalul, voleiul masculin si inotul. Nu se stie cat de mult vor lasa acestea un gol in preocuparile bacauanului de rand. Nu stim cat de jos vor ajunge sporturile amintite, doar „ceata deasa” fiind o certitudine a Bacaului si Romaniei actuale. De aceea, salutam calduros renasterea tenisului de masa. Asteptam etape de campionat si garantam publicului o faza de mare spectacol la fiecare doua minute. Tenisul de masa este extrem de frumos. De fapt, foarte multa lume stie asta, dar a fost nevoie de Nicolae Ochiana si Narcis Postolache pentru ca popularul ping-pong sa nu mai fie in Bacau aidoma recifurilor de corali – frumoase, admirate de la distanta, dar accesibile numai catorva.Scris de Peter Kelmann
