Fara sa fi fost lipsita de „efecte speciale”, a treia zi de Festival International al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru” (FIRD), Bacau, 2016, a fost totusi, ne permitem sa constatam, cea mai lipsita de „spectaculos” de pâna acum. Inceputa foarte frumos si convingator prin spectacolul lectura „Clara si Robert. Hârtie cu portative” – piesa de Violeta Savu, finalista la Sectiunea Monodrama -, in interpretarea actritei Eliza Noemi Judeu, a treia zi FIRD s-a dovedit a fi sub asteptari in ceea ce priveste recitalurile dramatice participante la concurs.
Nu fara emotie ne-a lasat Mihai Dontu (Teatrul „Mihai Eminescu” din Botosani) cu interpretarea piesei „Balerinul turbat” (Denis Panfilov, regia Victoria Bucun si Mihai Dontu), un spectacol esuat insa, prin – aparent!- uitarea textului, fapt care ar si fi redus reprezentatia la mult sub cele 70 de minute anuntate. Chiar si asa actorul s-a salvat frumos si armonios, publicul primind bine, cu ingaduinta, povestea balerinului de 50 de ani ramas doar cu visul interpretarii Marelui Rol.
Sala Studio a devenit apoi, pentru cel de-al doilea recital in concurs al serii, „malul marii” pentru actrita Mihaela Serban (Godot Cafe – Teatru). Nu si pentru public insa, multi spectatori sanctionând jocul – de teatru si dans – al actritei, parasind, dupa zece minute, sala. Mihaela Serban a „ratat”, credem noi, din start – dictie defectuoasa, o mimica a fetei exagerata si usoara lipsa de gratie in dans – prin spectacolul „Sub geana marii” (dupa A. P. Cehov), sansa vreunui premiu. Au existat, totusi, spectatori care au declarat ca „nu stim ce, dar ceva ne-a facut sa asteptam finalul piesei”.
Seara s-a incheiat, in Sala Mare a Teatrului Municipal Bacovia (organizator FIRD alaturi de Primaria Municipiului Bacau), cu recitalul in concurs al actritei Lamia Beligan (Teatrul Excelsior), o incercare – mult, mult sub asteptari, marturisim – omagiu Vivien Leigh. Spectacolul „Vivien Leigh – Ultima conferinta de presa” (dupa Marcy Lafferty, regia Liana Ceterchi) a fost neconvingator pornind de la durata (mult peste cele 60 de minute anuntate), scenografie, regie si interpretare (aprecieri de dupa spectacol: „plictisitor”, „de moda veche”, „mult prea multe clisee”). Mare parte a publicului – sala a fost plina – s-a ridicat insa si, mai mult sau mai putin convins, a aplaudat minute in sir.
